Se dublează cota de muncitori străini în România. Ministerul Muncii vizează acoperirea deficitului de 280.000 de angajați

Peste o sută de mii de muncitori străini vor putea primi avize de lucru, anul viitor. Cu figurile lor exotice ne-am obişnuit deja. Îi vedem în restaurante şi hoteluri, iar mulţi lucrează în construcţii şi agricultură.

Lama lucrează într-un restaurant de tip fast – food din apropierea Capitalei şi este şeful echipei. Şi-a lăsat familia în Nepal şi a venit în România să muncească pentru că aici câştigă mai bine. De aproape cinci ani lucrează în ţara noastră, iar între timp şi-a adus mai mulţi prieteni şi a început să înveţe limba.

Lama: „Fac mâncare grecească, shaorma, salată, frigărui, tot…Îmi place aici, vorbesc bine, mâncarea este ok, salariul bine.”

Reporter: Ce îţi place în România?

Lama: „Tot place, tot place…”

Managerul a apelat la forţa de muncă străină după ce a fost forţat să închidă două restaurante din lipsă de personal.

Costi, manager restaurant: „Chiar avem anunţuri pentru angajare şi o perioadă nu sună nimeni, câţiva, efectiv câţiva, care nu concluzionam nimic cu ei.”

În schimb, muncitorii asiatici sunt disciplinaţi, nu provoacă scandaluri şi nu fug de la muncă. Aşa că am ajuns să îi vedem peste tot : reabilitează blocuri, lucrează în fabrici, sau chiar în cabinete veterinare.

Ionel Ciobotaru, medic veterinar: „Am adus primul angajat din Sri Lanka în urmă cu trei ani.
Avantajele acestor oameni sunt că muncesc, poţi să te înţelegi cu ei, prind foarte repede. Cetăţeanul pe care noi îl avem este ca un membru al familiei noastre, a fost la mare cu mine.”

Tilan, angajat din Sri Lanka: „Am învăţat totul de la şeful meu, oamenii sunt ok, dar nu este atât de uşor să trăiesc aici, nu este ţara mea, nu am familia lângă mine, dar sunt bine.”

Cei mai mulţi lucrători străini sunt din Sri Lanka, Nepal, India şi Bangladesh. Muncesc 8 ore pe zi, au cazare, masă şi echipament asigurat.

Pentru 2022, însă, Ministerul Muncii vrea să dubleze cota de muncitori străini veniţi din afara Uniunii, de la 50 de mii la 100 de mii. Asta în condițiile în care toate aceste cifre sunt de patru ori mai mari faţă de estimările de la începutul acestui an.

Raluca Turcan, ministrul Muncii: „Noi am anticipat o necesitate a angajatorilor, în condiţiile în care avem o ofertă de locuri de muncă de aproximativ 480.000 de locuri de muncă şi o cerere de aproximativ 200.000. Asta înseamnă că există un deficit de România de 280.000.”

Principalele domenii de activitate unde este nevoie de forţă de muncă rămân construcțiile, transporturile rutiere de mărfuri şi industria ospitalităţii.