Speranța de viață în România va crește cu 4 ani
Vom trăi mai mult, însă nu neapărat mai bine.
Studiile sociologice arată că în România speranţa de viaţă va creşte cu până la 4 ani la următoarele generaţii, dar specialiştii ne atrag atenţia că la nivelul de trai suntem încă la coadă clasamentului în U.E. Vârstnicii au nevoie de programe de îmbătrânire activă, care i-ar ajuta să-şi păstreze sănătatea şi să nu se simtă marginalizaţi.
În medie, un bărbat din România trăieşte acum 70 de ani, iar o femeie cu 7 ani mai mult.
Peste 13 ani speranţa de viaţă a bărbaţilor din România va ajunge la 74 de ani, iar a femeilor va depăşi 81 de ani. Conform unui studiu făcut de cercetătorii din Londra, la noi femeile trăiesc în medie mai mult decât cele din Bulgaria, Macedonia şi Serbia. În ceea ce îi priveşte pe partenerii lor, abia cei care se vor naşte după 2030 vor avea o viaţă mai lungă decât bulgarii şi sârbii.
Datele arată că cea mai mare speranţă de viaţă o vor avea femeile din Coreea de Sud- 90,8 ani, Franţa - 88,6 ani şi Japonia - 88,4 ani, în timp ce bărbaţii vor avea viaţă mai lungă în Coreea de Sud (84,1 ani), Australia (84 de ani) şi Elveţia (84 de ani).
Cum se explică asta? Românii nu merg atât de des la doctor, nu au parte de tratamente la fel de bune şi nici cu alimentaţia nu stau prea grozav, spun cercetătorii. Spre deosebire de cei din Vest, care preferă hrana sănătoasă, bogată în fructe, legume şi pește, noi consumăm prăjeli şi foarte multă carne.
Ţările din Occident în care a crescut speranța de viaţă au investit în programe care îi încurajează pe adulţi să aibă copii pentru întinerirea populaţiei, dar au dezvoltat şi strategii prin care oamenii sunt menţinuţi activi în societate şi după ce ies la pensie.
La noi, principala activitate a penisonarilor este îngrijirea nepoţilor sau a strănepoţilor.
Specialiştii spun că ar trebui regândit şi sistemul de pensii, astfel încât să fie modificată vârstă de pensionare, ori să fie create unele etape care să permită tranziţia treptată către retragerea din câmpul muncii.
