Tot mai mulți muncitori din Africa vin să lucreze în România. Aici primesc salarii chiar și de 20 de ori mai mari
Disperați că nu găsesc forță de muncă, patronii din agricultură și din industria ospitalității s-au orientat către muncitorii din Africa.
Pentru angajații din Asia, formalitățile sunt mai complicate, din cauza restricțiilor impuse de pandemie. Cei din Africa sunt harnici, ă căldura de la noi, mai ales la muncile agricole, și sunt foarte loiali, spun angajatorii români.
Omar munceşte la o fermă din Ilfov de trei săptămâni. Şi-a lăsat familia în Sudan şi a venit să lucreze în România la sfatul unui prieten. Chiar dacă stă opt ore în soare, pe câmp, spune că se simte ca în vacanţă. Munca nu i se pare grea, iar canicula de la noi e uşor de at.
Omar Ahamed Hassabalrasol, angajat: „Acolo erau 53 de grade, dar aici 33, vremea e rece, nu e cald. De când am venit aici, câţiva dintre muncitori au devenit prietenii mei cei mai buni. Cum e Gică, Dan, şeful cel mare şi Mădălin. Ei m-au învăţat şi câteva cuvinte. Bună ziua, bună seara, bună dimineaţa. Şi Gică m-a învăţat 1, 2, 3, 4, 5. Dacă mai stau aici poate ajung să devin român”.
Numai la această fermă sunt angajaţi 25 de africani. Primesc 500 de euro pe lună şi au masa şi cazarea asigurate, faţă de 25 de euro, cât ar fi câştigat acasă. Ca să nu îi piardă peste iarnă, când activitatea din agricultură e puţină, angajatorul le promite aceleaşi condiţii.
Elamin Mohammed Alin, angajat: „Nu e deloc dificil. E foarte uşor. Şeful are grijă de noi, prietenii şi toţi de aici ne ajută, ştii ce zic?”.
Reporter: „Ce fel de mâncare românească ai încercat?”
Elamin Mohammed Alin: „Am încercat doar pui şi cartofi. Şi iubesc puiul!”
Ion Constantin Olteanu, fermier: „Iniţial, am apelat la nepalezi, dar trebuia să aştept trei luni şi aşa am ajuns la africani, mi-au venit în trei zile. Sunt mult mai rezistenţi în câmp, ca să zic aşa, la căldură, venind din Africa, unde este mult mai cald. Sunt mult mai constanţi. Adică dacă stai cu ei, muncesc toată ziua, non-stop, zici că sunt roboţei. Şi faţă de români, nu beau”.
Mare bucurie a fost pentru cei 25 de sudanezi, când fermierul le-a organizat un grătar, unde au mâncat friptura de oaie, o delicatesă pentru ei.
Tot de pe continentul African, din Etiopia, a venit şi Adane. Este este unul dintre cei peste 20 de angajaţi străini care lucrează la un resort din Olimp.
Adane Mulgeta, angajat: „Îmi plac românii. Sunt oameni buni. Este un loc bun de muncit. Mi-a schimbat viaţa”.
Reporter: „Cum este salariul comparativ cu Etiopia?”
Adane Mulgeta: „E mult mai bun, de asta şi sunt aici”.
Muncitorii străini din afara spaţiului european sunt tot mai des întâlniţi la noi, în restaurante şi în agricultură, dar şi în industria auto sau în comerţ.
Deşi iniţial Guvernul a stabilit pentru anul acesta o cotă de 25 de mii de muncitori străini care se pot angaja la noi în ţară, numărul lor a fost suplimentat cu încă 10 mii. Şi asta din cauza crizei de personal cu care se confruntă tot mai multe companii, mai ales din agricultură sau din horeca. Numai în ultima săptămână, poliţiştii de la frontieră au primit 1.200 de cereri de avize de angajare de la cetăţeni străini.
