A fost descoperit ''cel mai vechi ochi'' într-o fosilă de acum 530 de milioane de ani

Descoperire arheologica
iStock

Oamenii de ştiinţă au descoperit o fosilă de acum 530 de milioane de ani despre care cred că este cel mai vechi ochi găsit până acum, informează joi The Independent.

Rămăşiţa care provine de la o vieţuitoare marină dispărută reprezintă o formă străveche a unui ochi ce se regăseşte la multe animale de astăzi, inclusiv la albine şi la libelule.

O echipă internaţională de oameni de ştiinţă a făcut descoperirea în timp ce examina fosila unei specii din clasa Trilobita, scoasă la suprafaţă în Estonia, potrivit studiului publicat în jurnalul ''Proceedings of the National Academy of Sciences''.

Trilobiţii, strămoşi cu carapace tare ai crabilor şi păianjenilor, au trăit în apele costiere în Paleozoic, în urmă cu 541-251 milioane de ani.

Cercetătorii au descoperit că specia numită Schmidtiellus reetae avea o formă primitivă de ochi compus, un organ optic format din mici celule vizuale numite omatidia.

Citește și
TOI-6894
Descoperire bizară: o planetă gigantică orbitează în jurul unei stele pitice și extrem de rece. ”Nu înțelegem”

''Această fosilă excepţională ne demonstrează modul în care animalele străvechi percepeau lumea din jurul lor în urmă cu sute de milioane de ani'', a declarat profesor Euan Clarkson de la Şcoala de Geoştiinţe a Universităţii din Edinburgh care a luat parte la cercetare.

''De asemenea, în mod remarcabil, acesta scoate la iveală faptul că structura şi funcţia ochilor compuşi s-a schimbat foarte puţin într-o jumătate de miliard de ani'', a adăugat Clarkson.

O analiză a fosilei a dezvăluit că animalul este foarte posibil să fi avut o vedere slabă în comparaţie cu multe dintre vieţuitoarele din prezent, însă putea distinge prădătorii care se aflau în apropiere, după cum au menţionat cercetătorii.

Ochiul animalului fosilizat este format din aproximativ 100 de ommatidia, situate la o distanţă relativ mare una faţă de alta spre deosebire de ochii compuşi existenţi astăzi, au adăugat specialiştii, potrivit sursei citate.

Ochiul fosilei nu are lentile, spre deosebire de ochii compuşi din zilele noastre, deoarece acestei specii îi lipseau zonele din organism necesare pentru a forma astfel de structuri.

''Acesta ar putea fi cel mai vechi exemplu al unui ochi care este posibil să fie descoperit'', a declarat profesoara Brigitte Schoenemann de la Universitatea din Cologne care a condus studiul alături de Universitatea de Tehnologie Tallinn din Estonia.

''Specimene mai vechi din straturile sedimentare aflate sub această fosilă conţin doar urme ale animalelor originale, care au fost prea moi pentru a se putea fosiliza şi s-au dezintegrat de-a lungul timpului'', a explicat Schoenemann.

Articol recomandat de sport.ro
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
"O zi mare pentru tenisul românesc!" Veste excelentă pentru Simona Halep
Citește și...
Descoperire in premiera in Marea Neagra:
Descoperire in premiera in Marea Neagra: "Nu ne-a venit sa credem. Este pentru prima data cand vedem asa ceva "

Un grup de arheologi a facut o decoperire surprinzatoare pe fundul Marii Negre, relateaza New York Times. Peste 40 de epave medievale, foarte bine pastrate, au fost gasite in apropiere de coasta bulgara.

Recomandări
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”
Ce sunt și ce nu sunt pensiile speciale și cine le încasează. Diferențele dintre pensionarii „obișnuiți” și cei „speciali”

Pensiile speciale se numără printre reformele eșuate din PNRR, dar și o „piatră de moară” de gâtul guvernanților, încercările de a le reforma ajungând să se lovească de piedici legislative.

Propunerile pregătite de CNAS pentru Guvern. Românii cu pensii peste 3.000 de lei ar putea plăti contribuții la Sănătate
Propunerile pregătite de CNAS pentru Guvern. Românii cu pensii peste 3.000 de lei ar putea plăti contribuții la Sănătate

Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a anunțat că până la 30 iunie va propune Guvernului un plan pentru eficientizarea cheltuielilor, analizând extinderea bazei de contribuție la FNUASS pentru echitate și sustenabilitate.

NATO le cere statelor europene să crească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră. Care este motivul
NATO le cere statelor europene să crească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră. Care este motivul

NATO cere statelor europene să îşi mărească de cinci ori capacitatea de apărare aeriană terestră, pentru a acoperi rapid o vulnerabilitate în faţa ameninţării ruse, potrivit unor surse citate de Bloomberg.