Supercontinentul Amasia. Cum va arata planeta noastra peste 50 de milioane de ani

Aceiasi cercetatori afirma ca Africa si Australia se vor alatura si ele acelui supercontinent, marcand astfel reunificarea continentelor de pe Terra.

Continentele de pe planeta noastra au fost unite pentru ultima oara in urma cu 300 de milioane de ani, cand formau un singur supercontinent, denumit Pangeea.

Studiul cercetatorilor de la Universitatea Yale a fost publicat in revista Nature. Continentele Terrei se afla intr-o miscare permanenta, influentata de miscarea placilor tectonice.

Ele genereaza formatiuni spectaculoase, precum Dorsala Atlantica, unde s-a format Islanda, si coasta Japoniei, unde doua placi tectonice majore se intalnesc.

Geologii cred ca, de-a lungul timpului, aceste placi tectonice au unit continentele, periodic, dand nastere unor supercontinente ipotetice: Nuna, in urma cu 1,8 miliarde de ani, Rodinia, in urma cu 1 miliard de ani, si Pangeea, in urma cu 300 de milioane de ani.

Urmatorul supercontinent a primit din partea specialistilor denumirea provizorie Amasia si va fi alcatuit in urma unirii dintre cele doua Americi si Asia.

Savantii americani incearca sa prezica locul si momentul in care se va forma urmatorul supercontinent, analizand locul si modul in care au aparut predecesoarele acestuia.

"Potrivit modelului nostru, America de Nord si America de Sud se vor uni, cauzand disparitia Marii Caraibelor, iar Marea Arctica va disparea si ea, prin unirea Americii cu Asia", a explicat Ross Mitchell, de la Universitatea Yale, coordonatorul acestui studiu.

Conform acestui model evolutiv, America va ajunge in zona cunoscuta in prezent sub denumirea Cercul de foc al Pacificului.

Europa, parte a Eurasiei, Africa si Australia se vor alatura si ele noului supercontinent. Antarctica va fi singurul continent care nu se va uni cu Amasia.

Predictiile savantilor americani au la baza analiza datelor magnetice ramase captive in rocile de pe intreaga planeta, care tradeaza orientarea magnetica a acestora in epocile din trecut.

"Rocile stravechi, atunci cand se formeaza, indiferent daca este vorba de lava care se raceste sau de roci sedimentare care se solidifica, pastreaza in ele orientarea magnetica de atunci. Insa, desi ele indica cu acuratete latitudinea, din punct de vedere istoric nu avem indicatori pentru longitudine. Am aflat, totusi, ca, dupa formarea fiecaruia dintre supercontinente, acestea au at o serie de rotatii inainte si inapoi, in jurul unei axe stabile aflate la Ecuator", a explicat savantul american.

Aceasta descoperire i-a determinat pe savantii de la Universitatea Yale sa afirme ca fiecare dintre aceste supercontinente s-a format la 90 de grade fata de locul unde s-a format predecesorul sau.

Studii precedente au sugerat faptul ca supercontinentele s-au format fie toate in aceeasi parte a globului, fie alternativ, in zone opuse.