China a devenit a treia tara din lume care a ajuns pe Luna, dupa SUA si fosta URSS

Sonda spatiala Chang'e-3 a atins solul lunar sambata, intr-o zona numita Golful curcubeului, unde trebuie sa plaseze un vehicul de explorare teleghidat denumit Iepurele de jad.

Reusita tehnologica, ce marcheaza o etapa importanta din ambitiosul program spatial al Chinei, este o premiera in ultimii 37 de ani: este vorba de prima aselenizare lenta efectuata de la misiunea sovietica Luna 24, din august 1976.

Procedurile finale de coborare a modulului, de la o altitudine de 15 kilometri deasupra solului lunar, au debutat la ora 13.00 GMT si au durat 12 minute, potrivit imaginilor difuzate in direct de televiziunea publica chineza.

Lansatorul Changzheng, care a purtat sonda chineza, a decolat pe 1 decembrie de la baza de lansare de sateliti din Xichang (sud-vestul Chinei). Operatiunea de lansare a roverului Iepurele de jad a fost calificata atunci de oficialii chinezi drept "un succes".

De altfel, numerosi chinezi au ramasi treji - lansarea a avut loc la ora locala 1.30, luni -, pentru a urmari evenimentul, sursa de mandrie nationala, dupa ce milioane au votat online numele roverului lunar, care face referire la mitologia chineza.

Potrivit legendei, iepurele lunar - sau "Iepurele de camp al Lunii", intrucat limba chineza clasica nu face distinctia intre iepurele de camp si iepurele de casa - traieste pe Luna, unde piseaza elixirul nemuririi intr-un recipient. Animalul-farmacist o are drept insotitoare pe Chang'e, zeita chineza a Lunii.

Odata cu aceasta misiune, denumita Chang'e-3, China a realizat prima ei aselenizare "lenta", in cadrul ambitiosului ei program spatial Chang'e, marcat deja de succesele realizate de doua sonde lunare. Sondele Chang'e-1 (lansata in octombrie 2007) si Chang'e-2 (lansata in octombrie 2010) au permis, dupa plasarea lor pe orbita, efectuarea unor observatii detaliate asupra Lunii.

Pentru a-si intari statutul de mare putere, China doreste sa devina prima tara din Asia care va trimite un astronaut pe Luna, probabil dupa 2025.

Roverul Iepurele de jad, inzestrat cu panouri solare pentru a se alimenta cu energie, va avea sarcina de a efectua analize stiintifice si de a trimite pe Terra imagini in 3D cu satelitul natural al Terrei.

Vehiculul cu sase roti, care are o masa de 120 de kilograme, va fi plasat in Golful curcubeului, o zona lunara inca neexplorata, potrivit istratiei spatiale chineze. Aceasta zona ofera conditii favorabile in privinta expunerii la Soare si in privinta posibilitatilor de comunicare cu Terra.

Roverul lunar chinezesc va fi operational trei luni, in timpul carora va putea sa se deplaseze cu o viteza minimala de 200 de metri pe ora.

China aloca multe miliarde de dolari misiunilor de cucerire a spatiului, perceputa ca un simbol al puterii de care dispune aceasta tara, dar si al ambitiilor Partidului Comunist Chinez (PCC) aflat la putere.

Beijingul are si alte proiecte ambitioase in cadrul unui program spatial ce prevede construirea unei statii orbitale permanente si, vizand acest obiectuiv, si-a ameliorat in ultimii doi ani tehnologia de conectare in spatiu intre doua vehicule.

Si alte tari din Asia au ambitii spatiale care vizeaza Luna, incepand cu India, care a reusit sa plaseze pe Luna o sonda, pe 14 noiembrie 2008 - o premiera, de la lansarea programului spatial indian (1963).