Oamenii de ştiinţă au rezolvat unul dintre misterele Sistemului Solar

Folosindu-se de date în de sonda Cassini a NASA, cercetătorii au stabilit că o zi pe a şasea planetă de la Soare are 10 ore, 33 de minute şi 38 de secunde.

Timp de mai multe decenii, oamenii de ştiinţă au încercat să stabilească acest lucru. Planeta gigant nu are o suprafaţă solidă, cu puncte definitorii care să fie urmărite în timpul rotaţiei, şi are un câmp magnetic neobişnuit care ascunde rata de rotaţie a ei.

Răspunsul, s-a dovedit, stătea în inelele sale, potrivit jpl.nasa.gov.

În timp ce Cassini a orbitat Saturn, inelele de gheaţă şi rocă au fost examinate în detaliu.

Christopher Mankovich, un absolvent în Astronomie şi Astrofizică la Universitatea Santa Cruz, a folosit datele pentru a studia caracteristicile undelor din inele.

Cercetarea lui a demonstrat că inelele răspund vibraţiilor emise de planetă însăşi, funcţionând similar unui seismometru (instrument folosit pentru a măsura mişcarea produsă de cutremure).

Interiorul planetei Saturn vibrează la frecvenţe ce cauzează variaţii în câmpul său gravitaţional. Inelele, la rândul lor, detectează acele mişcări în câmp.

Cercetarea lui Mankovich, publicată pe 17 ianuarie în Astrophysical Journal, arată cum a dezvoltat modele ale structurii interne a lui Saturn care se potrivesc mişcărilor inelelor. Asta i-a permis să urmărească mişcările interiorului planetei, şi astfel, rotaţia ei.

Rata rotaţiei rezultată din analiză este 10:33:38, cu câteva minute mai rapidă decât estimarea făcută în 1981 pe baza semnalelor radio captate de sonda spaţială Voyager a NASA.

La acel moment a fost estimat că o zi pe Saturne durează 10:39:23, analiză bazată pe informaţii date de câmpul magnetic. Şi Cassini a folosit acest tip de date, dar estimările s-au înscris între 10 ore şi 36 de minute şi 10 ore şi 48 de minute.

Cercetărorii se bazează deseori pe câmpul magnetic pentru a măsura rata de rotaţie a planetelor. De exemplu, axa magnetică a lui Jupiter, la fel ca a Pământului, nu este aliniată cu cea a rotaţiei.

Saturn este diferită. Câmpul ei magnetic unic este aproape perfect aliniat cu axa rotaţiei.

De aceea, descoperirea făcută prin urmărirea inelelor a fost cheia în aflarea lungimii zilei. Cei care studiază planeta sunt încântaţi să aibă cel mai bun răspuns de până acum la o întrebare importantă despre Saturn.

Ideea de a folosi inelele lui Saturn pentru a studia seismologia planetei a fost sugerată prima dată în 1982, înainte ca observaţiile să fie posibile.

Articolul publicat în urmă cu două zile este semnat şi de Mark Marley, de la Ames Research Center al NASA, şi de Jonathan Fortney, profesor de astronomie şi astrofizică la UC Santa Cruz.

„După două decenii, în ultimii ani ai misiunii Cassini, oamenii de ştiinţă au analizat datele şi au găsit caracteristici ale inelelor în locurile pe care Mark le-a prezis (în teza sa de doctorat din anii 1990, n.r.). Munca de acum are ca scop să facem tot ce putem cu aceste observaţii”, a spus Fortney.

Un an pe planeta Saturn înseamnă 29 de ani pământeşti.

Misiunea sondei Cassini s-a încheiat în septembrie 2017, când a fost direcţionată de echipa NASA în atmosfera planetei Saturn.

Misiunea Cassini-Huygens este un proiect NASA, European Space Agency şi Italian Space Agency.