Legenda macabră din jurul Conacului Bellu. Cum a ajuns moștenirea familiei Bellu să devină muzeu

În 1926, familia Bellu a donat întregul complex de clădiri Academiei Române.

În 1953, complexul a fost inclus în patrimoniul muzeal. Din 1954, a funcționat ca muzeu regional, iar ulterior a devenit parte a Complexului Muzeal Prahova.

Din 1990, Conacul Bellu este istrat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

În prezent, acest conac se numără printre cele mai frumoase obiective turisitce din Prahova, pe care nu trebuie să le ratezi dacă ajungi în zonă.

Muzeul găzduiește o colecție diversificată de artă plastică și decorativă, etnografie (ceramică, țesături, unelte, covoare românești din secolul al XIX-lea), cărți rare în ediții de lux, picturi din secolul al XIX-lea, faianță și mobilier de stil din diverse epoci.

De asemenea, include artă orientală și extrem-orientală (vase și stampe japoneze, vase de aramă, mobilier), icoane și arme din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Majoritatea mobilierului expus a aparținut familiei Bellu.

Conacul Bellu - istoric

Conacul Bellu a aparținut familiei Bellu, nume cunoscut și datorită celebrului cimitir din București. Construit la jumătatea secolului al XIX-lea pe o fostă moșie a familiei Cantacuzino, conacul a servit drept locuință pentru baronul Alexandru Bellu, un important om politic al vremii, provenit dintr-o familie de aromâni înstăriți.

Alexandru Bellu și-a efectuat studiile la Paris, unde și-a petrecut vacanțele în țară. Interesul pentru artă și frumos i-a fost insuflat de unchiul său, colecționarul Georges de Bellio, care locuia la Paris. Prin intermediul acestuia, Bellu a făcut cunoștință cu renumitul pictor Nicolae Grigorescu, de care a devenit apropiat.

După terminarea studiilor, în 1873, Alexandru Bellu s-a căsătorit cu Alexandrina Alexandrescu, fiica clucerului Nicolae Alexandrescu, având împreună șapte copii.

Familia Bellu a călătorit frecvent în Franța și Italia, unde Alexandru Bellu a cunoscut mai mulți artiști și a achiziționat numeroase obiecte de artă. Multe dintre acestea sunt expuse astăzi în Muzeul Conacul Bellu. Conacul principal s-a prăbușit în urma cutremurului din 1940, iar muzeul din prezent este fosta casă de oaspeți a boierilor.

Alexandru Bellu s-a retras cu familia la Urlați, unde a imortalizat peisajele și viața rurală în numeroase fotografii, inclusiv în albume publicate la Paris. Acesta a fost unul dintre subiectele sale preferate, iar talentul său fotografic este recunoscut internațional.

În 1926, după moartea lui Alexandru Bellu, soția sa, Alexandrina, a donat întregul domeniu Academiei Române, îndeplinind astfel dorința baronului.

După venirea la putere a regimului comunist, conacul a suferit o degradare semnificativă, multe dintre anexele gospodărești dispărând. În casa mică a rămas să locuiască unul dintre fiii lui Bellu, George Bellu, împreună cu soția sa, până în 1973.

Muzeul Conacul Bellu a fost înființat în 1953 și face parte din Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din 1990.

Conacul găzduiește colecțiile baronului Alexandru Bellu, incluzând mobilier de artă din diverse epoci și origini, porțelanuri, picturi, carte rară și veche, precum și piese de etnografie.

Clădirea are aproximativ 10 încăperi, fiecare recreând atmosfera secolului al XIX-lea. Printre acestea se numără salonul oriental și cel japonez, precum și o bibliotecă cu cărți rare din secolele al XVI-lea și al XVII-lea.

De asemenea, conacul include și o cramă care prezintă viticultura din zona Dealu Mare. Foișorul de tip culă, restaurat și inaugurat în 2011, adăpostește o expoziție de fotografie a lui Alexandru Bellu.

Muzeul atrage anual între 15.000 și 20.000 de vizitatori, inclusiv turiști din străinătate, fiind apreciat pentru clădirea sa și pentru atmosfera de secol XIX recreată în interior.

Legenda macabră din jurul conacului

Conacul Bellu din Urlați nu este doar un monument arhitectural deosebit, ci și locul unei povești tragice care circulă printre localnici.

Aceasta este povestea lui Odette, soția lui George Bellu, unul dintre ultimii descendenți ai fostului ministru al Culturii și Justiției, Barbu Bellu.

Odette, o franțuzoaică de o frumusețe remarcabilă, a avut o viață grea și plină de suferință alături de soțul ei infidel. După moartea lui George Bellu, ea a continuat să trăiască în casa fostului grădinar al familiei, care a avut grijă de ea până la sfârșitul vieții.

Odette s-a stins la vârsta de 92 de ani, dar legenda spune că nu a murit de moarte naturală, ci s-a otrăvit din cauza stării de sărăcie și umilință pe care le-a resimțit de-a lungul vieții.

Localnicii susțin că sufletul ei nu și-a găsit liniștea nici după moarte. Se povestește că spiritul lui Odette s-a întors la conacul în care și-a trăit căsnicia nefericită. Opiniile cu privire la fenomenele stranii care au loc în conac sunt împărțite, dar mulți cred că locul este bântuit.

În timpul zilei, dar mai ales noaptea, cei care se află în apropierea conacului aud scârțâituri și sunete ciudate venind din pod, ca și cum cineva s-ar plimba pe acolo.

Se aud și sunete înfundate, ca și cum cineva ar încerca să deschidă ușa. În preajma vechii catacombe, care odinioară ducea spre via de pe domeniul Bellu, este mereu o răcoare inexplicabilă, considerată de unii drept semnul prezenței sufletului neliniștit al lui Odette.

În ciuda acestor povești și legende, muzeul „Conacul Bellu” rămâne un obiectiv turistic important și fascinant.

Program de vizită și tarife

Muzeul Conacul Bellu este situat pe Strada Orzoaia de Sus, nr. 12, în orașul Urlați, județul Prahova.

Program de vizitare

· Miercuri - Duminică: 09:00 – 17:00 (ultima intrare la ora 16:30)

· Luni și Marți: închis

Vizitatorii pot cumpăra biletele online accesând acest link.

Taxa de vizitare este de 8 lei, iar tururile ghidate se fac pentru grupuri de câte 5 persoane.

Muzeul Conacul Bellu din Urlați este cel mai frumos conac de secol XIX din Țara Românească, deși s-a mai postat astăzi doar o mică parte din construcția originală.

Conacul este impresionant cu arhitectura sa în stil vechi românesc și își așteaptă turiștii cu atmosfera boierească.

Înăerile generoase ale conacului sunt pline de istorie, de la obiectele personale ale lui Alexandru Bellu la tablouri, cărți vechi și porțelanuri are. Se păstrează încă o mare parte din mobilierul original și poți vedea exponatele colecționate de Bellu din lumea întreagă.

De la conac până la drumul principal vei trece printr-o pădure absolut fascinantă, care devine și mai frumoasă primăvara. Dacă ajungi la conacul Bellu, nu rata și Schitul Sfânta Maria-Cricov din Jercălăi, o bisericuță de lemn cu totul specială.