Mănăstirile din zona Moldovei: destinații ideale în perioada Paștelui 2025. Obiective mai puțin cunoscute pentru credincioși

Vizitarea acestor lăcașuri de cult oferă o experiență completă, îmbinând dimensiunea spirituală cu cea culturală și istorică, într-un cadru natural de o frumusețe deosebită, specific zonei Moldovei.

Pentru cei în căutarea unor destinații autentice și mai puțin aglomerate în perioada sărbătorilor pascale, mănăstirile din Moldova reprezintă o alegere ideală, oferind o incursiune profundă în bogăția patrimoniului religios și cultural românesc.

Comori culturale și spirituale de descoperit în Săptămâna Mare

Pentru credincioșii care doresc să petreacă sărbătoarea Învierii lui Iisus într-o zonă cu o încărcătură religioasă specială, mănăstirile din zona Moldovei sunt perfecte. Și trebuie spus că, pe lângă celebrele mănăstiri din Bucovina, Moldova oferă o serie de lăcașuri de cult situate în afara traseelor turistice consacrate, dar care nu sunt mai prejos decât cele cunoscute de toată lumea.

Aceste obiective turistice oferă vizitatorilor oportunitatea de a descoperi atât istoria fascinantă și arta excepțională a unor locuri legendare, cât și liniștea unor așezăminte monahale de o importanță deosebită pentru patrimoniul cultural românesc.

Mănăstirea Arbore - bijuterie UNESCO mai puțin cunoscută

Una dintre destinațiile remarcabile dar insuficient explorate este Mănăstirea Arbore, inclusă în patrimoniul mondial UNESCO alături de alte șapte biserici din nordul Moldovei. Ctitorită de Luca Arbore, hatman fidel lui Ștefan cel Mare, biserica a funcționat inițial ca necropolă familială, devenind mănăstire abia recent.

Lăcașul impresionează vizitatorii prin frescele exterioare deosebite, prin mesajele anti-otomane reprezentate și prin veșmintele italiene din secolul al XVI-lea pictate pe pereții săi. Construită fără turle, cu o arhitectură caracteristică lăcașurilor ridicate de boieri, biserica a rezistat în mod miraculos secolelor de intemperii, păstrând parțial pictura originală.

Aflată în proces de reabilitare, mănăstirea își recapătă strălucirea de odinioară, așteptând să fie redescoperită prin programul de turism cultural „România Atractivă".

Destinații renumite și comori ascunse pe Ruta mănăstirilor din Moldova

Pe lângă aceste obiective turistice și spirituale celebre, Ruta mănăstirilor din zona Moldovei propune și alte lăcașuri de cult mai puțin cunoscute publicului larg, dar cu povești fascinante.

Mănăstirea Coșula - centru cultural și duhovnicesc excepțional

Mănăstirea Coșula, ctitorită în 1535 de sfetnicul domnitorului Petru Rareș, vistiernicul Mateiaș, a reprezentat un important centru cultural și spiritual. În chiliile călugărilor de aici s-au realizat primele traduceri în limba română din Herodot, după ce manuscrisul a fost adus tocmai de pe insula Creta.

În interiorul mănăstirii se păstrează și astăzi obiecte excepționale din perioada ctitoririi sale: broderii cu caracter religios confecționate din fir de mătase cu perle și două rubine, un epitrahil lucrat manual care a aparținut Anghelinei, soția ctitorului, precum și o cruce de metal în stil apusean.

Mănăstirea Fâstâci - istorie și legendă pe culmile pădurii

Ansamblul monahal de la Fâstâci, situat pe cel mai înalt pisc al pădurii, poartă și numele de „Sălbaticul", deoarece aici ar fi trăit cândva un om retras de lume. Locul are și o semnificație istorică deosebită, fiind punctul din care se spune că ar fi pornit Ștefan cel Mare în bătălia de la Podul Înalt.

Mănăstirea Florești - martora reformelor lui Alexandru Ioan Cuza

Despre Mănăstirea Florești circulă o legendă interesantă legată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Se spune că, în timpul domniei sale, mănăstirea era condusă de egumenul grec Nil, un om lipsit de milă față de cei care cereau adăpost. Domnitorul român a organizat una dintre faimoasele sale vizite incognito: îmbrăcat în straie de cerșetor, a bătut la poarta mănăstirii solicitând găzduire.

Inițial refuzat, Cuza a fost primit ulterior în camera de penitență. A doua zi, și-a dezvăluit identitatea și i-a reproșat egumenului Nil abuzurile și luxul din mănăstire, în contrast cu sărăcia oamenilor simpli. După secularizarea averilor mănăstirii Florești, Nil a fost nevoit să părăsească lăcașul doar cu ce putea duce în mâini, după cum relatează platforma romania-atractiva.ro.

Mănăstirea Grăjdeni - locul visului profetic al lui Petru Rareș

Originea Mănăstirii Grăjdeni se pierde în negura timpului, însă legenda atribuie ctitorirea sa lui Petru Rareș. Conform tradiției, acesta a poposit într-o noapte în acel loc, în drumul său de la Galați spre Suceava, și a visat că două dealuri din fața sa erau de aur și i se închinau, iar din gura sa ieșea un roi de albine.

Continuându-și călătoria, aproape de Crasna, Petru Rareș a fost întâmpinat de o ceată de călăreți care i-au adus vestea că fusese ales domn al Moldovei de către Divanul domnesc, în frunte cu mitropolitul țării. În semn de recunoștință, pe locul unde avusese acel vis profetic, Petru Rareș a ridicat biserica.

Ruta completă a mănăstirilor din zona Moldovei

Ruta mănăstirilor din zona Moldovei cuprinde 18 obiective incluse în programul de turism cultural „România Atractivă", distribuite în cinci județe din regiune, majoritatea fiind concentrate în județul Suceava.

În județul Suceava:

- Mănăstirea Arbore

- Mănăstirea Humor

- Mănăstirea Putna

- Mănăstirea Slatina

- Mănăstirea Sfinții Apostoli Petru și Pavel - Mănăstirea Solca

- Mănăstirea Râșca

- Mănăstirea Teodoreni Suceava

În județul Vaslui:

- Mănăstirea Pârvești

- Mănăstirea Florești

- Mănăstirea Fâstâci

- Mănăstirea Mălinești

- Mănăstirea Dimitrie Cantemir

- Mănăstirea Grăjdeni

- Mănăstirea „Sf. Trei Ierarhi"

- Mănăstirea Stavnic

În județul Neamț:

- Biserica „Buna Vestire" a Mănăstirii Bisericani

- Mănăstirea Războieni

În județul Botoșani:

- Mănăstirea Coșula