Parcul IOR - de unde își trage numele și care este istoria lui. Retrocedarea controversată care a marcat acest spațiu verde

Parcul parcuri din București. Parcul este delimitat de străzile Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Câmpia Libertății, C-tin Brâncuși, Baba Novac și Nicolae Grigorescu.

Amenajarea lui a început în anul 1965 și s-a încheiat în 1970, fiind construit pe locul unei foste fabrici de cărămidă. Iată tot ce nu știai despre parcul IOR și istoria lui.

Parcul Alexandru Ioan Cuza - istoric și de unde vine numele IOR

Parcul Titan, Parcul IOR sau Parcul Alexandru Ioan Cuza, toate denumesc același spațiu verde care se întinde pe 85 de hectare și care este oaza verde a locuitorilor din zona Titan.

Cei din cartier îl numesc Parcul IOR, denumirea provenind de la numele Întreprinderii Optice Române din apropiere. Parcul a preluat acronimul IOR de la numele fabricii din vecinătate. Printre realizările importante ale fabricii IOR se numără producerea primelor lentile de ochelari în 1949 și a primului aparat foto în 1954. Pe vremea când a fost amenajat, locuitorii din Titan au participat la plantarea copacilor, care au crescut odată cu ei.

Parcul este al doilea ca mărime dim București, primul fiind fostul Parcul Herăstrău (actual Parcul Regele Mihai I al României).

Parcul IOR a fost amenajat în jurul singurului lac natural din București: Titan. Despre lacul din centrul parcului nu sunt disponibile multe informații, însă unul dintre detaliile cunoscute este că s-a format datorită izvoarelor naturale. Conform hidrologilor, lacul natural din parcul IOR s-a format atât din izvoarele naturale, cât și din apa adusă de precipitații.

Pe lac există: Insula Pensionarilor, Insula Rațelor Insula Pescarilor, Insula Artelor și Insula Cățeilor (o suprafață de 2,60 de hectare).

Lacul parcului este împărțit printr-un pod, iar una dintre părțile lacului, numită și Flex, era locul în care locuitorii din apropiere își petreceau zilele de vară, fie că stăteau la plajă pe malul lacului sau făceau baie și se distrau. De altfel, în nopțile de vară, erau persoane care pescuiau în lac și prindeau pești cu metoda tifonului, pe care mai apoi îi frigeau pe grătar lângă lac.

Acum, cei care vin în IOR au la dispoziție o mulțime de facilități: de la atracții pe apă precum hidrobiciclete și vaporașe, până la terenuri de sport, terase sau restauranturi ori standuri de sucuri naturale. Parcul este acum raiul celor care vor să se dea cu rolele, cu skate-ul sau cu bicicleta. Vara, pe lac și pe malul său poți vedea păuni, lebede și specii de rațe, spre deliciul vizitatorilor. De asemenea, plimbare romantică într-un parc din București, IOR este potrivit pentru toate gusturile. 

Tot în interiorul parcului se află și Biserica „Pogorârea Sfântului Duh”, un lăcaș de cult realizat din lemn, în stil maramureșean în perioada 1994-1996. Se mai numește și Biserica Maramureșeană - Titan. În 1993, Patriarhul Teoctist a aprobat înființarea unei parohii în cartierul Titan, iar un an mai târziu au început lucrările pentru construirea bisericii, care astăzi se află în centrul zonei. Parohia „Pogorârea Sfântului Duh - Titan” include, pe lângă biserica terminată în 1996, și un baptisteriu (sau aghiazmatar) finalizat în 1998, o librărie misionară deschisă în 2008, două porți maramureșene impunătoare, o fântână arteziană și o lumânare realizată dintr-o fostă baracă de șantier. În 2001, Patriarhul Teoctist a sfințit biserica.

Controversata retrocedare și incendiile care au distrus Parcul IOR

În 2005, Primarul general al Bucureștiului a semnat două acte istrative de autoritate prin care se restituie în natură două parcele de teren situate în sectorul 3, pe legea 10/2001, mai exact s-au retrocedat două parcele de teren din Parcul IOR (Parcul Alexandru Ioan Cuza), situate în sectorul 3.

Aceste parcele făceau parte din fosta moșie Dudești-Cioplea, un teren mare care a aparținut unui arendaș de origine bulgară, Ivan Grueff. La începutul secolului XX, Grueff deținea aproape jumătate din actualul sector 3, iar în urma unor acte notariale din 1903, terenul a fost identificat ca având o istorie complicată de proprietate. După mai multe schimbări de statut și un lung proces de expropriere, familia Grueff a rămas cu doar o parte din moșia originală.

În anii '90 și începutul anilor 2000, descendenții familiei Grueff, inclusiv Dan Romalo, au început să revendice terenurile. După ce Dan Romalo a cedat drepturile sale asupra terenului Mariei Cocoru, aceasta a reușit, în 2005, să obțină retrocedarea a 12 hectare din Parcul IOR. În 2023, prefectul Capitalei a cerut anularea retrocedării unui teren din Parcul IOR.

Procesul de retrocedare a fost unul controversat, deoarece terenul respectiv făcea parte dintr-un parc public și nu a fost prevăzut pentru privatizare. În ciuda opoziției Primăriei Sectorului 3, care a încercat să anuleze retrocedarea, instanțele au decis în favoarea Mariei Cocoru, lăsând terenul în posesia acesteia. După mai mulți ani de procese, instanța supremă a decis în 2013 că terenul rămâne în posesia Mariei Cocoru, iar terenul din Parcul IOR a fost pierdut pentru comunitate.

Începând din 2019, zona retrocedată a suferit defrișări ilegale, incendii și otrăvirea arborilor, iar situația s-a înrăutățit după moartea Mariei Cocoru în 2024, pentru că procesul nu a mai putut continua până la clarificarea succesorilor acesteia.

Investigațiile au arătat că unele dintre incendii au fost provocate intenționat, iar grupurile de mediu au ridicat constant semne de întrebare legate de protecția insuficientă a acestui spațiu verde.

În perioada 2022-2023, au avut loc 15 incendii în această zonă retrocedată, care au dus la arderea a peste 2 hectare de spațiu verde. Parcul IOR a devenit un adevărat dezastru ecologic. Autoritățile locale au deschis anchete pentru a identifica persoanele vinovate, iar în 2024, doi indivizi au fost investigați pentru tăierea ilegală a arborilor uscați și arși din această zonă retrocedată.

Tot în 2023 au avut loc proteste în București pentru salvarea unor zone dintr-un parc, retrocedate și defrișate.

În perioada 1.1.2024-26.08.2024, au avut loc 10 incendii în zona retrocedată din Parcul IOR. Din 17.01.2022 până în septembrie 2024 au avut loc 29 de incendii în acest spațiu verde de 12 hectare. De altfel, Poliția Locală a Muncipiului București a amendat în 2024 proprietarul terenului retrocedat din Parcul IOR cu 35 de milioane de euro.

Conform informațiilor oferite de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, incendiul din 24 august 2024 a fost pus de un om, iar încadrarea s-a schimbat după un videoclip cu făptașul, care a fost arestat preventiv.

Comunitatea locală, dar și mai multe organizații non-guvernamentale și politicieni precum Nicu Ștefănucă au făcut apel la autoritățile competente pentru a lua măsuri de protejare a parcului. Activiștii din societatea civilă și locuitorii din zona Titan continuă să pună presiune asupra autorităților pentru a revendica terenul retrocedat ilegal. Rămâne de văzut ce urmează să se întâmple cu această bucată din Parcul IOR.