Vulcanii Noroioşi din judeţul Buzău, locul care arată ca de pe altă planetă. Cum s-au format. GALERIE FOTO
Între cele mai renumite locuri care merită a fi văzute în judeţul Buzău se află vulcanii noroioşi.
Unii dintre aceştia dau naştere unor lave de noroi, pe când alţii generează mici explozii, complet inofensive, dar care imită la o scară mică erupţiile vulcanilor din Hawaii sau a lui Stromboli, notează site-ul https://tinutulbuzaului.org/, citat de Agerpres.
În partea centrală a Subcarpaţilor de Curbură, pe teritoriul comunelor Berca şi Scorţoasa, natura a înzestrat dealurile buzoiene cu un fenomen aparte, cunoscut sub numele Vulcanii noroioşi. Frumuseţea acestui peisaj natural este fascinantă, iar prezenţa pământurilor aparent fără viaţă şi a conurilor vulcanice care aduc la suprafaţă „lava” rece şi neagră este de multe ori asemuită unor locuri de pe alte planete sau corpuri cereşti, potrivit sursei citate.
Acest fenomen ia naştere în urma emanaţiilor de gaze din
Între cele mai renumite locuri care merită a fi văzute în judeţul Buzău se află vulcanii noroioşi. Unii dintre aceştia dau naştere unor lave de noroi, pe când alţii generează mici explozii, complet inofensive, dar care imită la o scară mică erupţiile vulcanilor din Hawaii sau a lui Stromboli, notează site-ul https://tinutulbuzaului.org/, citat de Agerpres.
În partea centrală a Subcarpaţilor de Curbură, pe teritoriul comunelor Berca şi Scorţoasa, natura a înzestrat dealurile buzoiene cu un fenomen aparte, cunoscut sub numele Vulcanii noroioşi. Frumuseţea acestui peisaj natural este fascinantă, iar prezenţa pământurilor aparent fără viaţă şi a conurilor vulcanice care aduc la suprafaţă „lava” rece şi neagră este de multe ori asemuită unor locuri de pe alte planete sau corpuri cereşti, potrivit sursei citate.
Acest fenomen ia naştere în urma emanaţiilor de gaze din adâncul pământului, care împing apele subterane la suprafaţă, iar acestea înmagazinează argilă din rocile pe care le întâlnesc în cale. Astfel se creează noroi care generează erupţii permanente şi care, în final, formează conuri şi cratere de mici dimensiuni.
Vulcanii noroioşi sunt cei mai reprezentativi vulcani de acest tip din ţară prin activitatea şi formele lor şi au fost declaraţi monument al naturii în anul 1924, conform https://cjbuzau.ro/. Există şi o legendă locală care spune cum s-au format Vulcanii noroioşi. Conform acesteia, eroul Arbănaş pleacă la luptă împotriva unui Balaur care făcea prăpăd în ţinut. Înspăimântat de curajul eroului şi rănit în timpul luptei cu acesta, Balaurul se retrage în ascunzătoarea lui de la Berca şi rămâne acolo pentru veşnicie. Se spune că pământul uscat şi crăpat ar fi pielea Balaurului, iar prin ochiurile care fierb necontenit ar ieşi la suprafaţă sângele fiarei.
Vulcanii noroioşi sunt grupaţi în patru areale: Fierbători, Pâclele Mari, Pâclele Mici şi Beciu. Locul numit Fierbători se află în nordul localităţii Berca şi prezintă cratere cu o formă aproape circulară, care conţin noroi lichid. Gazele care ies la suprafaţă agită noroiul, creând impresia că acesta fierbe. Locul numit Pâclele Mari se află în partea centrală a depresiunii Berca, pe un platou arid, de formă circulară, unde predomină vulcanii care degajă noroi vâscos, cu urme de petrol. Vulcanii noroioşi de la Pâclele Mici sunt mai reduşi ca înălţime, excepţie făcând un con proeminent, înalt, situat în partea centrală a platoului, care are în partea superioară două cratere active de mari dimensiuni. La Beciu, vulcanii sunt situaţi pe o suprafaţă restrânsă, în apropierea drumului Beciu-Arbanaţi.
În perioadele secetoase, în jurul acestor vulcani, se formează suprafeţe de eflorescenţe din săruri sub forma de crustă, lipsite complet de vegetaţie ecologică. Această „lavă” vâscoasă îşi are provenienţa din procesul de dizolvare a marnelor şi a argilelor întâlnite în calea apei antrenate spre suprafaţă de presiunea gazelor. În jurul acestora, se dezvoltă o vegetaţie interesantă, care, cu timpul, s-a adaptat gradului ridicat de salinitate, potrivit https://iturist.ro/.
Localnicii spun că vulcanii noroioşi sunt diferiţi de fiecare dată când îi vezi. Atât din cauza geografiei zonei, în continuă schimbare, cât şi a relieful bizar, unic. Craterele care eliberează, din când în când, şuvoaie de nămol dau impresia de spaţiu cosmic, irat de turişti.
„Pentru o călătorie către tărâmul selenar” al vulcanilor noroioşi, vizitatorii trebuie să parcurgă 18 kilometri pe drumul naţional DN10 Buzău, până la Sătuc. De aici, urmează opt kilometri pe drumul judeţean DJ Sătuc - Berca - Joseni - Policiori, apoi cinci kilometri pe drumul comunal DC Policiori - Pâclele Mici, se virează la stânga, se mai parcurg trei km şi se ajunge la Pâclele Mici, apoi un kilometru înainte pentru a ajunge la Pâclele Mari, conform https://experientebuzau.com/.
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
Agerpres
ULTIMELE STIRI
