47 de ani de la cutremurul care a îngropat România. Cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism similar
La 47 de ani de la marele cutremur care a curmat peste 1.500 de vieți și a pus clădiri la pământ în câteva secunde, încă stăm cu drobul deasupra capului, ca în povestea lui Creangă.
Dacă un alt seism major ar lovi mâine România, pierderile ar fi și mai mari, se tem inginerii și experții de la fizica pământului.
Prea puține clădiri au fost consolidate în ultimele decenii. Și după cutremurele catrastrofale din Turcia, măsurile anunțate au rămas tot pe hârtie.
Un magnetofon a înregistrat câteva secunde din clipele de groaza prin care au trecut românii în seara de 4 martie 1977. Deși mișcarea telurică a durat mai puțin de un minut, a fost suficient ca peste 1.500 de persoane să își piardă viața și alte 11.000 să fie rănite. La 47 de ani de la acel moment, încă nu ne-am învățat lecția. În Capitală, situația ar putea fi catastrofală.
Matei Sumbasacu, fondator asociația RE:RISE: „Acum avem câteva mii de clădiri care au fost afectate la cutremurul din 1977, dar și la cutremurul din 1940, unele dintre ele și dintre acestea va cădea o proporție semnificativă. Bucureștiul așa cum îl știm noi nu ar mai semăna cu ce am vedea după cutremur."
În Capitală, în jur de 2200 de clădiri ar fi în pericol să se prăbușească la un cutremur serios. Chiar dacă istrația ar reuși să consolideze 30 dintre el în fiecare an, ar fi nevoie de 73 de ani ca toate să fie aduse într-o stare bună.
Dr. Dragoș Toma-Dănilă, cercetător Științific INFP: „Cam toți suntem de acord că dacă un cutremur ca cel din 1977 ar avea loc astăzi, pagubele ar fi și mai mari și, să fim realiști, un cutremur și mai mare ar putea avea loc. Noi estimăm undeva până la 8 ca și maginitudine pentru zona Vrancea. Cel puțin generația mea aproape sigur o să prindă un cutremur major din nou."
Conform Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare, în jur de 14 milioane de români locuiesc în zone cu risc seismic și doar unul din 5 este asigurat.
