Publicația DW, despre alegerile prezidențiale în România: ”Va câștiga un extremist de dreapta primul loc?”

Atmosfera din România, în pragul primului tur al alegerilor prezidențiale, nu dă impresia că ar fi un moment crucial. De fapt, starea generală a societății pare mai degrabă una de oboseală și resemnare, scrie DW.
Cu toate acestea, România se află la o răscruce de drumuri.
Scrutinul de duminică — reluarea alegerilor anulate în decembrie anul trecut, după primul tur — este considerat unul dintre cele mai importante momente electorale de la căderea comunismului, la sfârșitul anilor ’80.
Președintele României nu are multe puteri pe plan intern, dar are un rol influent în politica externă și un cuvânt greu de spus în marile decizii naționale.
Acum, pentru prima dată de la înlăturarea dictatorului Nicolae Ceaușescu, în decembrie 1989, un extremist de dreapta — fostul lider de galerie George Simion — este favorit.
România este cea mai populată țară din sud-estul Europei și cel mai important membru al UE și NATO din regiune. Simte războiul din Ucraina mai acut decât orice alt stat membru UE, având nu doar cea mai lungă graniță cu Ucraina, dar și pentru că rachete rusești trec frecvent pe deasupra teritoriului său, drone Shahed s-au prăbușit în Delta Dunării, iar provocările Moscovei în Marea Neagră sunt constante.
În noiembrie trecut, Călin Georgescu a șocat lumea câștigând primul tur al alegerilor prezidențiale. Georgescu este cunoscut drept ezoteric, adept al teoriilor conspirației, pro-rus și simpatizant al Mișcării Legionare.
Un motiv major al succesului său: abilitatea de a folosi rețelele sociale, în special TikTok, într-o societate tot mai deconectată de presa tradițională.
La nivel mai profund, succesul său reflectă frustrarea profundă a românilor față de starea țării.
Democrația din România este în mare parte una de fațadă.
De decenii, țara este dominată de clici politice clientelare care își împart resursele, controlează justiția și blochează orice formă de guvernare responsabilă sau orientată spre viitor.
Partidele implicate:
PSD (Partidul Social Democrat), deși numele sugerează altceva, adoptă de obicei poziții naționaliste și tradiționaliste.
PNL (Partidul Național Liberal), care are prea puțin în comun cu liberalismul clasic.
UDMR, partidul minorității maghiare, tot mai apropiat de Viktor Orbán.
Aceste trei partide au condus țara în diverse coaliții de ani de zile.
După victoria lui Georgescu în primul tur din noiembrie, Curtea Constituțională a anulat alegerile, invocând finanțarea ilegală a campaniei și suspiciuni de ingerință străină — mai precis, implicarea Rusiei.
Până acum, doar infracțiunea de finanțare ilegală a fost dovedită.
În martie, Georgescu a fost interzis din noua cursă electorală.
Favoritul este George Simion, cel mai cunoscut extremist de dreapta din România.
În vârstă de 38 de ani, Simion și-a început cariera politică în galeriile de fotbal, a devenit cunoscut pentru acțiuni violente împotriva minorității maghiare și a fondat în 2019 partidul AUR (Alianța pentru Unirea Românilor).
AUR susține ideea unei Românii Mari, care ar include Republica Moldova și părți din Ucraina.
În alegerile parlamentare de anul trecut, AUR a obținut aproximativ 18% din voturi, ajungând a doua forță politică, iar împreună cu alte două partide de extremă dreapta, controlează circa 35% din Parlament.