Cum sunt împiedicați țăranii să vândă păsări crescute natural în propriile curți
Supa de găină sau ostropelul din puiul crescut la ţară n-au nicio şansă să ajungă în mod legal pe mesele românilor de la oraş.
Legile actuale impun reguli foarte stricte pentru ţăranii sau micii fermieri care ar vrea să vândă păsările crescute în bătătură.
Sunt obligaţi fie să aibă propriile mini-aboatoare, fie să apeleze la abatoare speciale, foarte puţine în ţară şi care aparţin doar marilor ferme.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Lucian Dragomir are o mică fermă de legume bio în satul Vad, din judeţul Braşov. Ca să asigure îngrăşământ natural pentru culturi creşte găini.
Hrănite numai cu nutreţuri naturale şi lăsate libere prin ogradă, păsările sunt marfa ideală pentru clienţii care caută tot mai mult mâncarea sănătoasă, de la ţară. Dar fermierul nu poate vinde pentru că gospodăria lui nu respectă normele legale în vigoare.
Lucian Dragonir, fermier: „Legea nu face diferenţa între o fermă mică şi o fermă mare. Eu ar trebui să am duș şi vestiar lângă coteţ, ar trebui să am 50 de metri distanţă între găinile mele şi vecini ceea ce la ţară nu ai cum, casele sunt una lângă alta."
Un godspodar din Făgăraş ar avea tot ce îi trebuie ca să îşi amenajeze o mică fermă de rațe care să respecte toate normele sanitar veterinare. Dar se împiedică şi el de o problemă: aceea a tăierii păsărilor.
Gabriel Ciobanu, director DSV Iași: „În reţeaua comercială pot să ajungă numai păsări care au fost sacrificate într-un abator autorizat sanitar-veterinar, exclus să ajungă din alte părţi."
Abatoare autorizate au doar marile ferme de creştere intensivă, unde micii fermieri nu au cum să ajungă din cauza costurilor prea mari.
Daniel Fusărău, fermier: „În ţară nu există, nu numai pe judeţul Braşov, nu există în ţară! Şi, la cantitate mică, nu îşi face nimeni de lucru. Şi să te duci să tai rațele în Ungaria şi să vii cu ele înapoi în România, chiar că nu merge."
Şi micile restaurante şi-ar dori să aibă în meniu puiul de casă crescut sănătos, de care clienţii întreabă mereu.
Baptiste Auzeral, bucătar: „Câţiva fermieri din judeţul Braşov au decis să se asocieze şi să amenajeze un mic abator de păsări pe care să îl folosească în comun. Cheltuiala se ridică la 30 de mii de euro, bani pe care intenţionează să îi aceseze din fonduri europene. ”
