O treime dintre români nu se mulțumesc cu o singură cafea pe zi. Cele mai cerute sortimente din țară
Consumul de cafea a crescut în România cu 15% în ultimul deceniu și a ajuns la o medie de două kilograme și jumătate pe an. Cei care adoră cafeaua spun că îi trezește din somn și le dă energie pentru întreaga zi.
O treime dintre ei nu se rezumă la ceașca de dimineață. Mai beau cel puțin încă o cană până după-amiază.
Piața cafelei din țara noastră se apropie de 500 de milioane de euro, spun importatorii, iar sortimentele de cafea arabica, adică de calitate superioară, sunt tot mai cerute.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
În România, consumul casnic merge în două direcții. Cafeaua neagră, fiartă pe aragaz, în ibric, domină în mediul rural. La filtru, tot simplă, e preferată de cei care macină boabe pe loc.
În schimb, 4 din 10 clienți ai cafenelelor au adoptat trendul italian.
Precizia e importantă, mai ales că recent fermierii brazilieni, care dau jumătate din producția globală, anunță o nouă scădere a recoltei, din cauza vremii după ce anul trecut a fost oricum cu 30% sub media normală.
Edgard Bresani, degustător de cafea: „Sunt cele mai mari prețuri din ultimii 75 de ani. Le dă de furcă celor care au prăjitorii, importatorilor pentru că nu e ușor să transferi creșterile de preț cafelei din supermarket și celei din cafenele”.
În orașele mari din România, o cafea se vinde cu până la 35 de lei. Clienții cu vârsta între 25 și 44 de ani susțin că efectul energizant merită toți banii.
La mai puțin de o sută de ani de când specia Caffea Arabica a fost documentată de un botanist suedez, poetul german Johann Wolfgang von Goethe, îndrăgostit de gustul cafelei, i-a cerut unui amic cercetător să vadă de ce i se dilată pupilele când bea foarte mult. Așa a fost descoperită cofeina, blamată inițial pentru tot felul de efecte negative. Doar că mulți dintre cei incluși în teste beau cafea când fumau. În prezent, balanța se înclină în favoarea beneficiilor cofeinei, dacă nu depășim 400 de miligrame pe zi.
O cafea mare la filtru are cam 90 de miligrame de cofeină, un espresso 60, un latte dublu 130, iar o ceașcă de cafea solubilă 100 de miligrame de cofeină. Condiția e să nu bem mai mult de o cafea la 3-4 ore, ca organismul să metabolizeze fără stres compușii din cafea.
