Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii 2025: Locurile din România unde apa are puteri miraculoase

În 2025, creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii pe 25 aprilie, în prima vineri după Paște, cunoscută și ca Vinerea Luminată sau Vinerea Scumpă.
Această importantă sărbătoare închinată Maicii Domnului aduce cu sine tradiții străvechi, obiceiuri specifice și o bogată semnificație spirituală pentru credincioși din toate colțurile țării.
Celebrată anual în Săptămâna Luminată, sărbătoarea Izvorului Tămăduirii nu are o dată fixă în calendar, fiind mereu legată de data Sfintelor Paști.
Originea și semnificația sărbătorii Izvorul Tămăduirii
Sărbătoarea datează din a doua jumătate a primului mileniu creștin și își are originea într-o legendă legată de viitorul împărat bizantin Leon cel Mare. Conform tradiției, înainte de a deveni împărat, Leon se plimba într-o pădure din apropierea Constantinopolului, unde a întâlnit un orb care îi cerea apă și ajutor pentru a ajunge în cetate.
În timp ce căuta apă, Leon a auzit glasul Maicii Domnului, care l-a îndrumat către un izvor. După ce a băut apa din acel izvor, orbul s-a vindecat miraculos.
După ce a ajuns pe tronul imperial, Leon a zidit o biserică deasupra izvorului, în semn de mulțumire și recunoștință față de Maica Domnului. Mai târziu, și împăratul Justinian, vindecat și el de o boală gravă la același izvor, a construit o biserică și mai mare în acel loc.
Deși construcția a fost distrusă de turci în 1453, izvorul tămăduitor se păstrează până în zilele noastre. Actuala biserică a Izvorului Tămăduirii din Istanbul datează din secolul al XIX-lea, iar în subsolul acesteia există un paraclis din secolul al V-lea, unde se găsește izvorul cu apă considerată tămăduitoare.
Icoana specifică acestei sărbători o înfățișează pe Maica Domnului cu mâinile în rugăciune, într-un bazin asemănător unei cristelnițe, având la piept pe Hristos, simbolizând că Mântuitorul este viața Bisericii, iar Maica Domnului, prin puterea harului divin, devine izvor purtător de viață și tămăduire.

Tradiții și obiceiuri de Izvorul Tămăduirii în România
În toate bisericile și mănăstirile ortodoxe din România, după oficierea Sfintei Liturghii în ziua praznicului, preoții săvârșesc slujba de sfințire a apei, cunoscută sub numele de Agheasma Mică.
Termenul "aghiasmă" provine din grecescul "aghiasmos", având rădăcina în cuvântul "aghios" (sfânt) și se referă atât la slujba de sfințire, cât și la apa sfințită în sine.
Credincioșii participă la această slujbă și iau apa sfințită acasă, considerând-o un izvor de binecuvântare și vindecare pentru întreaga familie. Conform tradiției populare, cei care beau din această apă sunt protejați de boli și duhuri rele pentru tot anul ce urmează.
În anumite zone ale țării, preoții obișnuiesc să meargă la casele oamenilor pentru a stropi locuințele cu Agheasma Mică.
Se stropesc și animalele, grajdurile, pământurile grădinilor și livezilor din apropierea casei pentru a asigura un an rodnic, cu recolte bogate și protejate de grindină.
O tradiție deosebită legată de această zi este "Jurământul juvenil", practicat în unele regiuni ale țării. Aceasta este o ceremonie pentru tinerii cu vârste cuprinse între 9 și 14 ani, în care aceștia își jură loialitate și fac schimb de obiecte cu valoare sentimentală.
Ritualul se desfășoară cu sau fără martori, în case, grădini sau în jurul unui copac înflorit, incluzând pronunțarea cu voce tare a jurământului, schimbul de colaci și alte obiecte simbolice, îmbrățișarea frățească, ospătarea cu alimente rituale și dansul.
De asemenea, ziua praznicului este considerată cea mai spornică zi din an pentru săpătorii de fântâni, deoarece se crede că apele sunt zbuciumate și zgomotoase, iar oamenii pot găsi mai ușor locul pentru o nouă fântână. Din acest motiv, Vinerea Luminată mai este numită și "Fântânița".
Izvoarele tămăduitoare din România: Tradiție și credință populară
România găzduiește câteva locuri de pelerinaj importante asociate cu Izvorul Tămăduirii, unde mii de credincioși se adună în fiecare an pentru a participa la slujbe și pentru a lua apă considerată vindecătoare.
Unul dintre cele mai renumite este cel de la Biserica "Buna Vestire" din Brăila, cunoscută și ca Biserica Greacă, un edificiu unic în România prin faptul că are trei hramuri și trei altare. Legenda locală spune că izvorul a fost descoperit în timpul punerii pietrei de temelie a bisericii.
Sub altarul nordic al lăcașului se află o fântână la aproximativ 15 metri adâncime, care este deschisă special în Vinerea Luminată. În fiecare an, voluntarii din parohie pregătesc mii de sticle cu apă din acest izvor pentru credincioșii care vin din toate colțurile țării.
O altă legendă legată de izvorul din Brăila povestește despre un cioban care și-a vindecat mama oarbă cu apa dintr-un izvor apărut miraculos lângă o troiță construită la îndemnul Maicii Domnului.
La Mănăstirea Dervent din județul Constanța, credincioșii vin încă din ajunul sărbătorii pentru a lua parte la slujbă și pentru a lua apă sfințită. Pe lângă Izvorul Tămăduirii, zona mănăstirii este cunoscută și pentru crucile de piatră despre care se spune că au puteri vindecătoare.
Ce este interzis să faci de Izvorul Tămăduirii
Ca în cazul multor sărbători importante din calendarul ortodox, Izvorul Tămăduirii vine cu o serie de interdicții și superstiții adânc înrădăcinate în cultura populară românească.
În această zi, nu se recomandă efectuarea de munci grele în gospodărie sau pe câmp. Ziua este dedicată slujbei de sfințire a apei și odihnei.
Femeile nu ar trebui să spele, să calce sau să coase îmbrăcăminte, conform superstițiilor, pentru că orice lucru făcut în ziua sfântă nu va fi de folos și nu va fi terminat niciodată.
Se spune că în Vinerea Luminată nu trebuie să se mănânce alimente picante sau sărate, deoarece acest lucru poate aduce ghinion. De asemenea, nu este indicat să te speli pe cap în această zi, existând credința că astfel îți vei pierde energia și vei fi predispus la boli.
Credincioșii evită certurile și cuvintele urâte în această zi sfântă, considerând că Izvorul Tămăduirii aduce liniște sufletească și vindecare, iar comportamentele agresive pot "strica" binecuvântarea zilei. Se recomandă, în schimb, împăcarea cu cei cu care ai fost în conflict și practicarea iertării.
Un alt aspect important al acestei zile este milostenia. Oamenii obișnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor adormiți și pentru sănătate, iar refuzul unei astfel de ofrande este considerat un gest de rău augur. După Sfânta Liturghie, la finalul slujbei, preotul sfințește bucatele care trebuie împărțite celor nevoiași.
Izvorul Tămăduirii rămâne una dintre cele mai importante și iubite sărbători închinate Maicii Domnului în calendarul ortodox românesc, simbolizând speranța, vindecarea și reînnoirea spirituală ce urmează bucuriei Învierii Domnului.
Prin respectarea tradițiilor și participarea la slujbele religioase specifice acestei zile, credincioșii își exprimă devotamentul și căutarea binecuvântării divine pentru sănătate și bunăstare.