(P) Cum a ajuns #SănătosAcasă un bărbat de 64 de ani cu risc de infarct și AVC: „Dacă nu aveam determinare, aș fi murit”

Și, deși problema sa era una cardiacă, iar analizele confirmau acest lucru, era îndrumat mai degrabă către pneumologie, fără o rezolvare concretă. Fără să știe, situația sa era una gravă, iar dorința de a găsi un diagnostic concret a fost cea care l-a pus pe D.T. pe drumul către descoperirea riscurilor majore care îi puneau viața în pericol.

„Dacă nu aș fi avut determinarea de a găsi singur o soluție, aș fi murit. M-am dus la medicul de familie și am cerut să mă ajute să fac o coronarografie. Medicul din Oradea, care m-a consultat, mi-a spus că situația mea este critică și că am nevoie de ajutor, cât mai repede posibil. Așa am ajuns la doctorul Bogdan Mut, la Timișoara. Am avut noroc și pentru că am ajuns la Spitalul Premiere, la doctorul Mut, dar și pentru că am ales conștient ce am de făcut”, a declarat D.T.

dr. Bogdan Mut, medic primar cardiolog, la Spitalul Premiere din Timișoara

D.T. dezvoltase, pe fondul diabetului și al tensiunii arteriale crescute, ateroscleroză - o afecțiune în care plăcile de grăsime, colesterol și alte substanțe se acumulează pe peretele arterial, reducând fluxul de sânge. Boala i-a afectat arterele coronare și carotide, adică cele mai importante artere, cele care vascularizează inima și creierul, și s-a manifestat prin insuficiență respiratorie severă, adică tocmai simptomele pentru care D.T. ceruse, în primăvară, ajutor medical de urgență.

În urma investigațiilor pe care le-a făcut la Spitalul Premiere, s-a descoperit că inima lui D.T. nu mai putea pompa sânge în mod eficient – valoarea era înjumătățită față de valorile medii normale, ceea ce îi provoca oboseală și dificultățile majore de respirație.

În acest context, în lunile iunie și iulie ale anului trecut, pacientul a trecut prin două intervenții, în urma cărora doctorul Bogdan Mut i-a montat patru stenturi la inimă

„Angioplastia coronariană percutană transluminală cu implant de stent farmacologic activ la nivelul arterei ascendente anterioare implică introducerea unui balon și a unui stent în arterele coronare care sunt blocate sau îngustate, folosind o tehnică minim invazivă. Stentul farmacologic activ este un tub minuscul acoperit cu medicamente care ajută la prevenirea reîngustării arterei după procedură, și a fost plasat la nivelul arterei coronare stângi ce alimentează o parte mare a mușchiului cardiac. La a doua intervenție s-a realizat o triplă stentare la nivelul arterei coronare drepte și arterei descendente posterioare, pentru a trata multiple segmente cu blocaje sau îngustări, ceea ce a restabilit fluxul de sânge către mușchiul inimii”, a explicat dr. Bogdan Mut, medic primar cardiolog, la Spitalul Premiere din Timișoara.

Nu doar risc de infarct: pacientul era și la un pas de AVC

„A fost surprinzătoare modificarea stării mele generale”, își amintește D.T. după cele două operații la inimă. Intervențiile complexe realizate de Dr. Mut îi amelioraseră rapid starea și, cel mai important, eliminaseră riscul iminent al unui alt infarct. „Dacă înainte de intervenție orice efort, cât de mic, mă lăsa fără aer, după ce am primit cele 4 stenturi eram deja un alt om. Este incredibil de bine să poți să respiri fără să ai în continuu sentimentul că aerul nu-ți ajunge și riști în orice moment să te sufoci, pentru că eu așa eram”, subliniază pacientul.

Din păcate, parcursul medical al lui D.T. nu se încheiase. În urma intervențiilor de stentare a arterelor coronare, a fost identificată și o altă afecțiune severă: stenoza carotidiană. Practic, exista un risc masiv de AVC.

„Pacientul avea un risc uriaș de accident vascular cerebral, dat fiind faptul că trei dintre cele patru artere care vascularizează creierul erau înfundate. Toată vascularizația cerebrală se realiza printr-o singură arteră, din cele patru anatomice. Două dintre ele erau sever înfundate, iar a treia era la limită. Singura opțiune era stentarea a două dintre artere, artera carotidă internă stângă și artera subclavie stângă, astfel încât vascularizarea cerebrală să fie readusă la un nivel optim. I-am explicat pacientului care sunt opțiunile, dar și care sunt riscurile și ulterior am procedat la realizarea intervenției, care a fost cu adevărat una complicată”, explică dr. Bogdan Mut.

Stenoza carotidiană reprezintă o îngustare sau blocare a arterei carotide, vasul de sânge principal ce furnizează sânge creierului. Aceasta este adesea cauzată de ateroscleroză și este exact ceea ce se întâmplase în cazul lui D.T..

Procedura de stentare a arterelor care vascularizează creierul este o intervenție minim invazivă realizată cu anestezie locală. Cu toate acestea, nu reprezintă o intervenție fără riscuri: pacientul poate suferi chiar un AVC în urma acesteia, provocat de desprinderea de fragmente de țesut din placa aterosclerotică. Finețea și precizia intervenției au eliminat, însă, acest risc.

„Nu am avut nicio secundă de ezitare, atunci când domnul doctor mi-a spus care este procedura pentru stenturile pe care trebuie să le pună pentru creier. Și mi-a explicat cu toate amănuntele, inclusiv riscurile. Nu mi-a fost teamă. Am lucrat ca electrician de înaltă tensiune, în condiții de câmp de inducție magnetică intens, conștient că o singură greșeală m-ar putea costa viața. La priză, în casă, avem 220 de volți, eu lucram cu tensiuni de 40.000 de volți. De aici am învățat că trebuie să-ți asumi deciziile pe care le iei și să fii curajos. Așa că mi-am spus că dacă intervenția trebuie făcută, o facem! Am avut șansa extraordinară de a avea un medic minunat, dăruit cu totul pacientului și profesiei. Un om cu har!”, spune D.T.

Bărbatul de 64 de ani nu a avut niciun fel de dificultăți în urma intervenției. S-a recuperat bine și repede, iar riscul iminent al unui accident vascular cerebral masiv a fost îndepărtat. La consultul post operator, investigațiile au arătat că starea sa este una bună, că inima s-a recuperat în cea mai mare măsură după infarctul de miocard netratat, iar vascularizarea cerebrală este în limite normale.

„Mă simt bine. Comparativ cu starea deplorabilă pe care o aveam în aprilie anul trecut, acum sunt incredibil de bine. Glumesc cu copiii mei și le spun că sunt Robocop, cu cele șase stenturi pe care le am. Dar la fel ca Robocop sunt viu, ceea ce este exclusiv meritul doctorului Mut”.

Acest articol este un material publicitar al cărui conținut a fost realizat în mod independent de o terță parte, fără răspunderea editorială şi sub supravegherea PRO TV S.R.L.