Străinii care vin să muncească pentru noi se atașează de România. Cum se poartă românii cu ei
ROMANIA MADE IN ASIA, partea a II-a. Cei mai mulți din asiatici sunt veniți pentru perioade limitate de timp, în funcție de contracte sau de așteptările angajatorilor.
Cu toate acestea, unii au reușit să-și aducă și membrii familiei și încearcă să se integreze în societatea românească.
În sudul Bucureștiului, mai multe cămine de nefamiliști construite în anii '70 pentru muncitorii români care trebuiau să aducă victoria socialismului s-au transformat în centre de cazare pentru expații veniți din multe colțuri ale lumii în capitalism.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
”Avem cea mai mare comunitate de asiatici din România”.
Trei blocuri găzduiesc astăzi peste 1.100 de muncitori.
Valeriu Nicolae, centru cazare: ”Am gândit-o ca o oportunitate și să redefinim tot ce înseamnă servicii de cazare pentru personal, partea de muncitori în România. Agențiile de recrutare existente acum au crescut toate odată cu noi. Beneficiarii noștri sunt companii”.
Blocurile au fost renovate și aduse la standarde de locuire decente. Sunt camere de 3 sau 4 locuri, cu baie proprie, dar și bucătării sau spălătorii la comun.
Valeriu Nicolae: ”Cum să spunem, au obiceiurilor zilnice, unii se roagă, alții nu se roagă, unii mai curați, alții sunt mai puțin curați. Unii exagerează cu consumul de alcool. Dar ăsta e viitorul României, dintr-un punct de vedere, ca forță de muncă, sunt foarte importanți în România”.
În camere stau în funcție de țările de proveniență sau firmele care i-au contractat. Sunt muncitori pe șantier din India și Sri Lanka. Fierari. O muncă grea și indispensabilă în construcții.
”- Eu am lucrat înainte în construcții în Dubai.
- Eu în prima țară aici”.
”Unii oameni sunt buni, alții nu sunt”
”- Este o țară rasistă? Se uită la voi, sunteți străini, de ce ați venit aici?
- Nu toată lumea e la fel. Unii oameni sunt buni, alții nu sunt…Sunt cinci degete, niciunul nu e la fel”.
Printre multele cuvinte de laudă la adresa României, au și o durere.
”Poliția buna…dar spitalele nu sunt bune. Am sunat ambulanța și a venit în 4 ore…nu bun…Turcia în 10 minute a venit…”.
Valeriu Nicolae: ”Din păcate, am avut și decese pe care n-am putut să le gestionăm”.
Dacă indienii preferă să cumpere alimente de la supermarket și să-și gătească, turcii au alte preferințe. Primesc 3 mese pe zi de la firmă.
Reprezenții Organizației Internaționale pentru Migrație au realizat mai multe studii despre profilul imigranților din România.
Mircea Mocanu, șeful misunii OIM România: ”Este cel care în țara lui de origine avea un salariu de aproximativ 200 USD și care în România câștigă undeva între 2.500 -5.000 de lei, asta înseamnă că nivelul salarial din țara de destinație este atractiv pentru un migrant, ceea ce s-ar putea să nu fie valabil pentru cineva din diaspora și poate că ar trebui să mai așteptăm câțiva ani până când nivelul salariului va fi identic cu cel din zona Europei de Vest”.
În anii 50-60, Germania și Franța au fost reconstruite de migranții din sudul Europei, dar aceștia s-au întors după 20 de ani acasă.
Mircea Mocanu: ”În perioada postbelică vedem că procesul de construcție al Europei de Vest s-a făcut și cu migranți la momentul respectiv, în anii 50-60. Principalele țări de origine a migranților economici erau țările mediteraneene, erau Portugalia, România, Spania, Italia care erau țările sursă pentru forța de muncă din Germania, din Austria”.
România are printre cele mai ridicate niveluri de acceptanță din UE față de muncitorii străini
Sterică Fudulea: ”Grecia și Italia au crescut, acel boom economic și creștere în perioada 85-95, când s-au întors copiii, mentalitate, bani, educație”.
Mircea Mocanu: ”Și România, având o forță de muncă calificată și înalt calificată, a fost o țară de origine extraordinară pentru forța de muncă din Europa de Vest”.
Sterică Fudulea: ”Cred în continuare că în detrimentul acestor 100.000 de cetățeni veniți din zona asiatică am putea să avem 100.000 de români care vin acasă. Dar trebuie să avem din nou o informație mai corectă asupra societății românești. Cum îi aducem acasă, pentru că au nevoie de servicii publice de calitate, au nevoie de încredere, au nevoie de un mediu privat concurențial corect”.
Faptul ca țara noastră a ajuns destinație pentru migrație este un semn clar de dezvoltare economică, stabilitate socială și atractivitatea capitalului uman și financiar.
Mircea Mocanu: ”Au ales practic România din peste 190 de țări și teritorii de la nivel global. Asta înseamnă că, indiferent dacă ne place sau nu s-o recunoaștem, România este o țară atractivă, este o țară în care poți să trăiești, să locuiești, să lucrezi. Unul dintre emigranți este în România de peste 30 de ani. Un procent destul de mare, de aproape 60 %, se consideră atașați de România. Peste 80 % din ei spune că nu au fost discriminați în România. De altfel, procentul acceptanței în societatea românească este printre cele mai înalte la nivelul Uniunii Europene, de peste 80 %”.