Aeronavele AWACS ale NATO au ajuns la București. Ce misiune vor avea în România

×
Codul embed a fost copiat

România este de astăzi și mai sigură. NATO a trimis la București primele două din cele trei aeronave speciale, denumite AWACS, care vor supraveghea în următoarele săptămâni flancul de sud-est al Alianței Nord-Atlantice.

Impresionantele platforme radar aeropurtate, vor fi operate și securizate, de 180 de militari, aduși de la baza din Germania, printre care sunt și români.

 

Aterizarea AWACS într-o bază militară românească este cu adevărat o premieră în istoria Forțelor Aeriene Române. Până acum, aceste platforme radar aeropurtate extrem de performante, aflate în proprietatea NATO ca organizație și nu a vreunei țări aliate, au fost implicate doar în misiuni de survol și supraveghere în spațiul aerian românesc.

Aeronavele AWACS au asigurat și protecția Summitului Uniunii Europene din 2019, de la Sibiu. Acum NATO a decis să trimită în România trei aeronave de supraveghere AWACS, din flota sa de 14 aparate, aflate în baza din Geilenkirchen, Germania.

Citește și
Salina Praid
Sprijin financiar de 300 de milioane de lei pentru Salina Praid, aprobat de Guvern: „Un dezastru istoric”

Lt. col. Mike Belizaire, comandantul misiunii AWACS în România: „Acest avion a fost proiectat în mod special pentru a asigura supravegherea spațiului aerian, terestru și maritim. Și să sprijine aviația noastră prin informări directe și date radar. Vom opera aeronavele în apropiere de granița flancului de est al NATO și cu platforma noastră, noi putem să vedem tot ce se întâmplă la sute de kilometri distanță, în interior spațiului non-NATO.”

Operatorii AWACS pot detecta avioane inamice de la o distanță de peste 400 de kilometri, ceea ce le fac sigure în fața unor eventuale amenințări cu rachete.

La fel, pe baza informațiilor obținute de radarul AWACS, care măsoară 9,1 metri și se învârte complet la fiecare zece secunde, comandanții alianței pot trimite apoi avioane de vânătoare sau de atac la sol în spațiul de luptă.

Aeronavele AWACS dislocate în România vor desfășura în următoarele săptămâni misiuni de supraveghere într-un sistem aliat care se bazează și pe sateliți, drone, dar mai ales pe sistemul de apărare antiaeriană și radarele forțelor armate române.

General (R) Virgil Bălăceanu: „Pe de altă parte și numărul orelor de zbor poate fi mult mai mare, pentru că se realizează și economii. În loc să se facă zborul dinspre Germania, în zona graniței de est, respectiv a României, ele sunt prezente în România.”

General Daniel Petrescu, șeful Statului Major al Apărării: „Sunt capabilități aeriene suplimentare foarte importante. Și aș spune complementare capabilităților NATO terestre și aeriene dislocate deja pe teritoriul României.”

Configurate pe platformele unor avioane comerciale Boeing 707, aeronavale AWACS sunt impresionante. Au o lungime de 46,6 de metri, o anvergură de 44,43 de metri, iar cele patru motoare turbojet le asigura o viteză de zbor de peste 800 de kilometri la oră. În condiții normale, o aeronavă AWCS poate supraveghea o suprafață imensă, de 312 mii de kilometri pătrați, mai mult decât suprafața României și Moldovei la un loc, de la o înălțime de peste 9.000 de metri.

Aceste avioane au o autonomie de zbor de 9.250 de kilometri sau 11 ore, însă capacitatea poate fi prelungită pentru că pot fi realimentate în aer.

Articol recomandat de sport.ro
Cine e Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei: fotbalist și campion la box apropiat de lumea interlopă
Cine e Karol Nawrocki, noul președinte al Poloniei: fotbalist și campion la box apropiat de lumea interlopă
Citește și...
Sprijin financiar de 300 de milioane de lei pentru Salina Praid, aprobat de Guvern: „Un dezastru istoric”
Sprijin financiar de 300 de milioane de lei pentru Salina Praid, aprobat de Guvern: „Un dezastru istoric”

Guvernul a aprobat credite bugetare de 300 de milioane de lei pentru sprijinirea Salrom și a firmelor afectate din subteranul Salinei Praid, a anunțat luni vicepremierul Tanczos Barna, ministrul Finanțelor.

DNSC: Deepfake-urile și fraudele online s-au intensificat după alegerile prezidenţiale. Cum să nu cazi în plasa escrocilor
DNSC: Deepfake-urile și fraudele online s-au intensificat după alegerile prezidenţiale. Cum să nu cazi în plasa escrocilor

O serie de atacuri cibernetice agresive, de tip scam, în care sunt utilizate inclusiv videoclipuri realizate cu deepfake, au fost semnalate pe platformele de socializare, imediat după alegerile prezidenţiale.

MAI: Populaţia din zona de risc potenţial de la Praid a fost evacuată. Salvatorii evaluează situaţia salinei
MAI: Populaţia din zona de risc potenţial de la Praid a fost evacuată. Salvatorii evaluează situaţia salinei

Populaţia din zona de risc potenţial din Praid a fost evacuată şi s-a realizat un sistem de apărare împotriva apei, format din 500 de metri liniari de panouri şi aproximativ 14.000 de saci cu nisip.

Recomandări
Ce s-a decis la summitul B9 din Lituania. Declarația finală semnată de Nicușor Dan și de alți lideri UE
Ce s-a decis la summitul B9 din Lituania. Declarația finală semnată de Nicușor Dan și de alți lideri UE

Liderii statelor din Formatul București 9 (B9) și ai țărilor nordice s-au întâlnit la Vilnius, alături de șeful NATO și președintele Volodimir Zelenski, într-un context de securitate tot mai tensionat din cauza agresiunii Rusiei asupra Ucrainei.

PSD, negocieri acerbe cu PNL. Ce vrea Grindeanu. Măsurile economice îi așteaptă pe politicieni să își împartă funcțiile
PSD, negocieri acerbe cu PNL. Ce vrea Grindeanu. Măsurile economice îi așteaptă pe politicieni să își împartă funcțiile

PNL a avut luni o ședință a Biroului Politic Național pentru a discuta despre formarea noului Guvern. Și PSD va avea o sedință pe parcursul zilei de luni.

Nicușor Dan, la Summitul B9 şi Ţările Nordice: România este îngrijorată de securitatea Mării Negre și a Republicii Moldova
Nicușor Dan, la Summitul B9 şi Ţările Nordice: România este îngrijorată de securitatea Mării Negre și a Republicii Moldova

Preşedintele Nicuşor Dan a participat, luni (2 iunie), la Summitul B9 şi Ţările Nordice, care a avuta loc la Vilnius, Lituania, aceasta fiind prima sa deplasare externă ca şef al statului.