Bibliotecile de acasă au devenit o raritate. Numărul elevilor care au mai puțin de 10 cărți acasă a crescut dramatic

Potrivit unei analize a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică care a centralizat răspunsuri venite din 59 de țări cei mai mulţi au renunţat la dicționare.

Spun că sunt mult prea voluminoase şi că le este mai ușor să caute informaţia dorită pe internet.

În general numărul cărților pe care elevii le au acasă a scăzut în ultimul deceniu, potrivit unei analize a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, pe baza datelor colectate la ultimele evaluări PISA. Iar cei mai mulți dintre cei chestionaţi spun că au renunțat la dicționare deşi unii profesori încă le cer la ore.

Bunic și nepot: ”Unele le am și de la părinții mei și de la bunici”.

Reporter: Le-ați lăsat moșterire dicționarul?

Bunic: Le-am lăsat fetelor mele.

Reporter: Au ajuns de la fete la nepoți.

Bunic: Exact.

La fel de adevărat este ca în ultimii ani au apărut tot mai multe aplicații pentru traduceri. Sunt interactive, iar asta le face atractive.

Cu toate că site-urile și aplicațiile de traduceri s-au dezvoltat în ultimul timp, experții în educație spun că cea mai bună sursă de informare rămân dicționarele clasice. Editurile s-au adaptat noilor tendințe așa că pe rafturi nu vom mai găsi cărțile acelea foarte mari, ci mai degrabă astfel de dicționare ușor de folosit.

Andrei Niculescu, directorul general al unei edituri: ”Nu mai sunt atât de căutate acele dicționare gigant cu care editorii se mândreau cumva. Ne amintim de acele Larousse-uri mari pe care le aveam când eram copii. Dicționarele mici care sunt utilizate foarte frecvent sunt în continuare la mare căutare pentru că oamenilor le e mai ușor să le folosească”.

Potrivit experților în educație, numărul de cărți pe care elevii le au acasă este un indicator puternic al performanței academice. Din nefericire procentul elevilor care au mai puțin de 10 cărți acasă a crescut de la 19 la 26.