Dezbatere EURomânia. Pedepsirea consumatorilor de droguri nu funcționează nicăieri. Trebuie o nouă abordare în România?

România va trebui să regândească felul în care se raportează la consumul de droguri recreaționale, pentru a-l preveni pe cel de substanțe periculoase, la fel ca în alte țări din lume.

Este opinia criminologului Vlad Zaha, specializat în politici publice privind drogurile. El spune că actuala abordare privind consumul de droguri e greșită, fiindcă urmărește doar pedepsirea mai aspră a consumatorilor, nu oprirea traficanților.

Vlad Zaha este specializat în criminologie publică intervenționistă, în cadrul Universității Oxford, și este implicat într-o gamă variată de cercetări în domeniul substanțelor interzise, la nivel european.

Vlad Zaha a explicat că modelul “pedepsirii consumatorilor”, inițiat de Statele Unite și adoptat la scară largă în lume în urmă cu 50 de ani, “nu a funcționat, și acum este abandonat pe bandă rulantă”, fiind înlocuit cu cel al combaterii traficanților, care sunt adevărata sursă a problemei drogurilor.

El a dat exemplul Regatului Unit, unde, deși legislația e similară cu cea din România, “diferă foarte mult felul în care se aplică”.

Vlad Zaha: “Putem zice că (în Marea Britanie) este o dezincriminare sau o nepedepsire de facto. Adică poliția și procurorii, și toată lumea din sistemul de justiție, realizează că nu are sens să pedepsești penal sau să ameninți cu pedepse penale consumatorii, pentru că acest lucru nu funcționează în descurajarea sau prevenirea consumului. Și toate resursele forțelor de ordine trebuie țintite către marii traficanți de droguri.”

Acest curent se întâlnește peste tot în lume, chiar și în Thailanda, “care de la pedeapsa cu moartea, a legalizat canabisul”, a adăugat el.

„Răspunsul nu poate fi «trebuie să fim și mai duri cu copiii noștri», ci cu traficanții”

Opinia lui Zaha a fost împărtășită și de europarlamentarul Nicu Ștefănuță, care a spus că politica de a „căuta copiii” pentru a-i încrimina pentru posesia unor cantități nesemnificative de droguri nu funcționează.

Nicu Ștefănuță: “Nu este cumva bizar că în țara noastră avem o politică foarte prohibitivă, restrictivă, și în același timp, fenomenul ia amploare? (...) Caută copiii și îi incriminează pentru simpla deținere, și pentru simplul consum. Și cu toate acestea, consumul vedem că crește. Păi înseamnă că politica nu funcționează.

Și atunci răspunsul nu poate fi «trebuie să fim și mai duri cu copiii noștri». Poate răspunsul e «trebuie să fim mult mai duri cu traficanții, să mai interceptăm și noi (droguri) prin portul Constanța, să mai facem niște capturi, să luăm la țintă exact sursa problemei».”

Ștefănuță a subliniat că, în niciun caz nu trebuie încurajat consumul de droguri, și spune că, pe lângă combaterea traficanților, statul ar trebui să pună mai mult accent pe prevenție și pe consilierea tinerilor cu probleme.

În acest fel, spune el, tinerii nu ar mai ajunge în situația de a consuma stupefiante pentru a încerca să-și gestioneze astfel problemele emoționale.

Nicu Ștefănuță: “Dacă noi n-avem un psiholog în școală să vorbească cu copiii, sau copiii care au o depresie nu pot să se ducă la un psihoterapeut, pentru că nu-și permit 200 lei ora de psihoterapie… Statul român trebuie să intervină acolo. (...) Și atunci poate vom reduce consumul de de droguri, dar vă asigur, nu băgând la pușcărie copiii, nu așa rezolvăm chestiunea, și nici blocând judecătoriile cu cazuri banale”.

“Nevoile tinerilor nu sunt să ajungă în închisoare, să aibă dosar penal 5 ani, să nu se poată angaja, sau să nu poată să meargă la studii în străinătate din cauza unui dosar penal. Nevoile lor sunt să fie protejați de către un stat responsabil”, a completat Zaha.

“Consumul de etnobotanice a crescut de opt ori, pe fondul prohibiției extrem de dure a canabisului”

Vlad Zaha a amintit, pe de altă parte, că în România, consumul de stupefiante a crescut cu 70% chiar în timpul Strategiei Naționale Antidrog, derulată între 2013 și 2020:

“Consumul de etnobotanice în România a crescut de opt ori, de la momentul în care România a închis „magazinele de vise”, în 2012. A crescut exact pe fondul prohibiției extrem de dure a canabisului.”

Atât Zaha, cât și Ștefănuță, susțin că statele care au decriminalizat canabisul au făcut-o tocmai pentru a controla consumul acestuia, și pentru a preveni “trecerea” consumatorilor către droguri de mare risc.

Vlad Zaha: “Ne raportăm la o plantă organică al cărei consum, bineînțeles, pe termen lung poate duce la tot felul de probleme, la fel ca orice altă substanță, și creează tot felul de dependențe. Dar realitatea este că nu se moare de la el, comparativ cu etnobotanicele, unde o singură încercare poate crea daune pe viață, sau chiar moarte.”

El spune că se face o confuzie între canabis, care e un drog recreațional obținut din surse naturale, și stupefiantele sintetice, cu adevărat periculoase, care creează dependență și pot provoca decesul.

Vlad Zaha: “Există acest mit în societate, foarte fals, cum că canabisul ar fi un drog de tranziție către alte substanțe. În literatura de specialitate, canabisul este considerat un drog terminus, adică o barieră împotriva altor substanțe. În primul rând pentru că majoritatea consumatorilor de canabis nu ajung să consume alte droguri. Statistic vorbind, este o realitate.”