Cseke Attila: De astăzi, România va avea prima hartă interactivă cu localităţile vizate de riscul seismic

Potrivit ministrului, harta este interactivă şi va ajuta atât locuitorii să afle în ce zonă seismică stau, cât şi autorităţile locale să acceseze fonduri pentru consolidări.

Harta lansată astăzi, 28 ianuarie 2025, de ministerul Dezvoltării, poate fi regăsită, într-un format mai accesibil, AICI, ea fiind lansată public de Centrul de Cercetare pentru Evaluarea Riscului Seismic de la Universitatea Tehnică de Construcții București încă din 30 octombrie 2018.

Hartă interactivă care prezintă valorile de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) la nivelul României poate fi consultată aici.

De asemenea, puteți accesa tabelul cu unitățile istrativ-teritoriale care au valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g) mai mare sau egală cu 0.15g AICI.

Guvernul României a aprobat, în perioada 2022-2023, o serie de programe de investiţii care se derulează la nivelul MDLPA, atât pentru clădiri publice, cât şi pentru blocuri de locuinţe.

”Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranţa seismică a şcolilor, spitalelor, a blocurilor de locuinţe şi a clădirilor publice, şi fac un apel ferm către autorităţile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanţare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilităţi, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziţie de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila, potrivit unui comunicat de presă.

Ministrul a menţionat că finanţarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanţare.

”Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranța seismică a școlilor, spitalelor, a blocurilor de locuințe și a clădirilor publice, și fac un apel ferm către autoritățile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile, cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării, care prezintă vulnerabilități, astfel încât, în cel mai scurt timp posibil, să acceseze fondurile puse la dispoziție de minister”, a transmis ministrul Cseke Attila.

Astfel, în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate 66 de contracte de finanțare, în valoare de 1.126.198.835 de lei, din care 7 contracte, în valoare de 258.497.594,34 de lei, pentru blocuri de locuințe.

Prin Programul național de investiții „Școli sigure și sănătoase” au fost semnate 30 de contracte de finanțare, în valoare totală de 845.218.081,52 lei, iar prin Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor "Mihail Cantacuzino", au fost semnate două contracte de finanțare, în valoare totală de 15.370.151,27 de lei. Suplimentar, din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministrul Dezvoltării finanțează consolidarea a 39 blocuri de locuințe și 165 clădiri publice.

Guvernul a creat instrumente de finanţare pentru siguranţa seismică, dar este responsabilitatea autorităţilor locale să aducă documentaţia necesară pentru proiecte mature care pot fi finanţate, a subliniat Cseke Attila.

Până în prezent, dintre toate contractele semnate prin cele trei programe, doar 11 blocuri de locuinţe şi 3 şcoli din municipiul Bucureşti sunt finanţate.

”Avem prea puţine contracte la nivel naţional şi la nivelul municipiului Bucureşti, în condiţiile în care Capitala ţării este printre primele 10 Capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viaţa şi siguranţa oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reuşim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în Bucureşti”, a spus ministrul.