DW: Turcia, a doua cea mai mare armată NATO, îl susține pe Klaus Iohannis pentru șefia Alianței. Ce țări ne mai sprijină
Turcia, a doua cea mai mare armată din NATO după SUA, îl susține pe Klaus Iohannis pentru șefia Alianței, susține DW, potrivit căreia România va fi în mod sigur sprijinită și de vecinii Ungaria și Bulgaria, dar și de restul fostelor state sovietice.
Klaus Iohannis și-a anunțat marți candidatura pentru funcția de secretar general al NATO, iar cel mai puternic susținător al său pare a fi, în acest moment, chiar cea de-a doua cea mai mare armată a Alianței Nord Atlantice, Turcia, scrie Deutsche Welle, care citează ”surse demne de încredere”.
De asemenea, România poate fi sigură de susținerea Ungariei, care a fost prima ce a anunțat public că nu îl vrea pe olandezul Mark Rutte la șefia NATO, dar și de cea a Bulgariei, care este blocată de ani de zile de Olanda pentru accederea în Schengen.
Iohannis ar putea să conteze și pe susținerea tuturor celorlalte țări ex-sovietice membre NATO, semnatare a Pactului de la Varșovia, mai spune DW, potrivit căreia România are deja o echipă la Washington care lucrează deja la acest proiect.
De cealaltă parte, 22 de state din cele 32 membre NATO și-au declarat susținerea pentru olandezul Mark Rutte, dar lucrurile sunt departe de a fi bătute în cuie.
DW mai constată că este pentru prima dată de la căderea Cortinei de Fier când în NATO există o competiție deschisă, în văzul inamicului. Pe de altă parte, e pentru prima dată în istorie când NATO își alege conducerea în plin război în interiorul Europei.
Mark Rutte ar putea să fie mai interesat de șefia COnsiliului European decât de NATO
În analiza sa, publicația germană susține că ”Iohannis nu a excelat niciodată prin analizele sau luările sale de poziției în domeniul apărării, dar s-a aflat mereu pe axa pro-atlantistă. La NATO, viitorul secretar general are un aparat de experți și comunicatori care pot face oricând dintr-un ignorant un lider credibil în domeniu. Nu expertiza lui se pune în balanță, ci credibilitatea și capacitatea de adaptare, credibilitatea statului din care vine și, poate, și regiunea fierbinte în care se află”.
Trebuie luat în calcul și alt aspect, anume că premierul olandez poate ”să fie mai interesat de funcția de șef al Consiliului European, scaun care e pregătit pentru cineva din zona de centru-stânga, cum e premierul Olandei, de vreme ce popularii europeni își păstrează conducerea Comisiei”.
”Președintele Klaus Iohannis are deci un joc de șah început în care și-a aliniat o deschidere puternică și are mai multe variante de joc. Funcția de secretar general al NATO se eliberează pe 1 octombrie 2024, exact după ce vor avea loc alegerile prezidențiale din România, care au fost devansate special pentru funcția internațională pe care și-o dorește Klaus Iohannis, indiferent că va fi în fruntea NATO sau a Uniunii Europene”, mai scrie DW.
