România, afectată puternic de secetă. Nivelul Dunării a scăzut periculos de mult. Navele au început să eșueze

Hidrologii sunt îngrijorați pentru că situația este asemănătoare și pe mai multe râuri din țară. În unele localități din Moldova oamenii le-au cerut preoților să facă slujbe speciale pentru ploaie după ce le-au secat fântânile.

Insula de nisip din dreptul orașului Galați, apărută de câteva săptămâni arată că Dunărea este în scădere. Hidrologii se așteaptă la minime istorice.

Cota Dunării este atât de scăzută la Galați încât mira e îngropată practic în noroi. Din acest moment putem spune că, tradițional, nu mai pot fi făcute măsurători pentru nivelul fluviului.

Autoritățile spun că navigația pe fluviu ar putea deveni periculoasă. Deja câteva nave care transportau barje, în dreptul insulei bulgărești Belene au eșuat, după ce vecinii de la sud de Dunăre nu și-ar fi respectat partea de dragare.

Aplicația de supraveghere prin satelit arată că sunt peste 20 de zone nu este garantată deplasarea în siguranță.

Florin Uzumtoma, director căi navigabile, AFDJ Galați: "Dânșii nu participă la dragat. Săptămâna trecută au fost patru nave care s-au pus pe uscat”.

La intrarea în țară, debitul Dunării este la jumătate din cât ar fi trebuit să fie.

Mihai Popescu, șeful serviciului hidrotehnic, AFDJ Galați: "2.7000. Deocamdată nu suntem la un nivel instoric. În 2003 a fost nivel istoric cu 1800 (n.r. mc/s) la intrare. An în care, vă aduceţi aminte, s-a oprit și centrala termonucleară de la Cernavodă".

Dacă seceta continuă, navele vor fi descărcate în larg, cu ajutorul macaralelor plutitoare, ceea ce va duce la o creștere a prețurilor.

Marin Tălău, director ABA Jiu: ”E în scădere, asta e problema care ne-o punem încă e prea devreme pentru asemenea debite. Ele se înregistrau în lunile august, septembrie. Toate cursurile de apă sunt sub 0,5 din mediile multianuale”.

Și râul Siret este aproape de un minim istoric.

Reporter: De câţi ani nu aţi mai văzut Siretul atât de jos?

Dumitru Munteanu: „De mulţi ani de foarte mulţi ani. Sunt de la Coloneşti şi au secat fântânile. Puţine fântâni au apă. Animalele nu mai au ce mânca e o problemă mare. Pe unde au fost oile a rămas ca aici pământ”.

Irina Lucaveţchi – straţia Bazinală de Apă Siret: "În momentul de faţă debitul la staţia Drăgeşti la intrarea în judeţul Bacău este de 19 mc/sec faţă de o medie a lunii iulie de 112 mc/sec.

Iar fermierii din Bacău spun că jumătate din cultura de grâu este compromisă.

Iuri Leteanu – agricultor: ”Din păcate din cauza secetei chiar şi planta din bob a murit. Nu a mai înfrăţit dar nici nu a mai legat…o vedeţi 3 boabe. Datorită căldurilor foarte mari şi a perioadelor lungi cu secetă excesivă s-a uscat”.

În vest, Mureșul are un debit de doar 66 metri pe secundă față de 192 metri. Pe apa acestui râu se bazează milioane de români dar și vecinii maghiari.

Traian Bodea, director general adjunct ANIF: ”Avem un contract prin care livrăm 1500 de metri cubi de apă în spre partea ungară, la un preț de 35 la mia de metri cubi. Dacă facem referire despre Mureșel și se întâmplă și pe cele două Crișuri. Riscăm să avem o deşertificare mare în următorii ani”.

Și biologii sunt îngrijorați.

Gabriel Herlo, biolog Lunca Mureșului Arad: ”Scăderea debitului şi alte fenomene care apar tot mai accentuat din păcate nu le putem cuantifica, să facem un bilanț, care ar putea da indicii clare asupra impactului asuprat faunei și florei”.

Și mai gravă este situația pe cele trei Crișuri cu debite și de 7 ori mai mici.

Anca Mihociu - purtător de cuvânt ABA Crișuri: "În tot bazinul hidrografic Crișuri, înregistrăm debite în scădere. Vorbim de valoarea medie multianuală, care este mult sub cea normală”.

Seceta i-a lăsat pe fermieri fără apă.

Marius Mascaș, fermier: ”Nu, nu avem apă pentru irigat. Și canalul colector, unde avem apă de irigat, e nivelu foarte jos și pompele greu trag pentru irigat”.

Iar prognoza arată că spre finalul săptămânii s-ar putea să apară ploile, însă doar pentru două trei zile, apoi vremea se va încălzi din nou.