La ce riscuri se supun pacienții care suferă de hipertensiune și nu urmează un tratament

Adaptatea duce la incapacitatea inimii de a funcționa corect.

Dr. Elisabeta Badilă, medic primar cardiolog: „Imaginați-vă că avem un perete rigid în fața inimii, iar eu, inima, trebuie să înving presiunea din fața mea ca să pot să arunc sânge în față. Dacă eu depun un efort mare va trebui să mă adaptez și să îmi îngroș pereții ca să pot să fac acest efort foarte mare. Hipertensiunea nu e tratată, că nu e cunoscută, inima își găseste procese de adaptare. Ajunge să își îngroase pereții. În timp, devine ineficientă”.

Boala se numește hipertrofie ventriculară stângă. Are drept capăt de linie insuficiența cardiacă, adică inima nu mai este în stare să irige tot organismul. 

Ce rol are sarea în acest proces și cum lovește inima

Dr Raluca Naidin, medic primar cardiolog: „Sarea reține apa în corp. Dacă reține apa în corp, crește volumul de sânge și crește presiunea în artere. Pe lângă faptul că trece sângele cu putere în țevi, în artere, acolo trece și mai mult din cauza cantității”.

Tensiunea arterială de peste 140 coloană de mercur înseamnă hipertensiune. Peste 14.

Ne uităm la pacienții hipertensivi, care nu știu de boala, pentru că nu își măsoara tensiunea, ori nu își iau tratamentul zilnic.

Tratamentul medicamentos se ia toată viața. Un hipertensiv netratat nu poate să elimine, în mod normal, sarea din interiorul organismului.

Conf. dr, Elisabeta Badilă, medic primar cardiolog: „Sodiul ajunge să intre în peretele vasului, iar odată intrat în peretele vasului are tendința să țină sodiu în perete și se autointrețină retenția”.

Adică să auto-întrețină o cantitate mare de apă în organism. Simultan, mai apare un fenomen,

Conf. dr. Elisabeta Badila, medic primar cardiolog: „În momentul hipertensiunii netratate rinichiul nu mai elimină bine sarea. Sarea rămâne în organism și atrage după ea apă. Cantitate de apă din organim crește, iar inima e supusă unui efort mai mare ca să rezolve cantitatea de apă”.

Iar suferă inima.