Motivul pentru care ne deshidratăm iarna la fel de ușor ca vara, chiar dacă bem lichide. Explicația medicului
Cum ne deshidratăm ușor iarna, chiar dacă nu e cald, chiar dacă bem lichide? La deshidratare ajungem ușor cu alcool, și cu țigări.
În interiorul venelor de exemplu scade fluxul de sânge și crește riscul să apară cheaguri care ne pun în pericol sănătatea.
Alcoolul deshidratează. Odată ce consumați crește cantitatea de urină. Crește simultan vâscozitatea sângelui, și fumatul deshidratează. La nivelul venelor, vasele care transportă sânge neoxigenat spre inimă, doi factori agresivi se potențează reciproc. Ne explică medicul de radiologie intervențională, Florin Bloj.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „La vene, irită endoteliul venos, se produce o inflamație a endoteliul, care duce la apariția de tromboze prin deshidratare și scăderea fluxului”.
Deshidratarea continuă, produsă de fumat, înseamnă că sângele circulă mai încet. Crește vâscozitatea lui, dar și riscul să facem cheaguri.
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „Tromboza înseamnă apariția unor cheaguri de sânge într-un sistem venos profund, de cele mai multe ori la picioare. Un membru se umflă foarte mult, e clar de o tulburare circulatorie, ecografia pune repede un diagnostic”.
Tratamentul se poate face în orice sistem de urgență și înseamnă medicamente anti-coagulante. Studiile arată însă că 50% dintre pacienții care au un episod acut vor suferi de sindrom post-trombotic. Cheagul din vene se micșorează, dar rămâne un rest lipit de peretele venei. Prin radiologie intervențională, cheagul de sânge se dizolvă accelerat.
Dr. Florin Bloj, medic radiologie intervențională: „Se traversează vasul de sânge cu un cateter special care seamănă cu un fluier are multe găurele și se injectea un agent care dizolvă cheagul din interior”.
Fluxul de sânge revine la normal. Ulterior, devine obligatorie mișcarea zilnică, cel puțin 5000 de pași. Atenție, pntru fiecare dintre noi mișcarea este vitală.
La nivelul gambei avem șapte vene principale, dacă contractăm mușchii, urcăm scările, mergem pe bicicletă, mergem pe jos în ritm alert presăm venele, și ajutăm sângele să circule împotriva gravitației.
Sângele neoxigenat urcă spre inimă. Dar venele, prin care circulă, nu au o pompă cum e inima să împingă sângele, își iau puterea din altă sursă, din mușchi. De aceea au nevoie de mișcare zilnic. În lipsa mișcării e ușor ca sângele să stagneze în vene.
Trombocite, așa se numesc celulele din sânge care realizează coagularea. Nici lor nu le place să stați pe scaun ore în șir, în picioare ore în șir. Acest comportament e amplificat de fumat.
Să stați înseamnă să lăsăți trombocitele să facă cheaguri. Acesta e mecanismul trombozei venoase, adică al cheagurilor de sânge din vene.
