Guvernul a adoptat noua formulă de calcul a salariului minim. Ciolacu: Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR

Premierul a anunţat că Guvernul adoptă şi mecanismul de actualizare a salariului minim, în funcţie de rata inflaţiei şi de productivitatea muncii.

”Este un mecanism de calcul european, asumat prin PNRR”, a menţionat premierul.

Potrivit lui Ciolacu, ”evoluţia salariului minim devine, astfel, mult mai predictibilă, această formulă fiind stabilită anul trecut, împreună cu partenerii sociali”.

Criteriile după care va fi calculat

Legea care stabilește o formulă clară după care se va calcula salariul minim a fost adoptată în noiembrie 2024, o transpunere a Directivei (UE) 2022/2041 în legislația națională și unul dintre jaloanele asumate de țara noastră prin PNRR.

La trei luni de la adoptarea acestui act normativ, pe masa Consiliului Economic și Social a ajuns „proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată” care stabilește o formulă transparentă pentru acest indicator și pașii necesari aplicării acesteia.

Odată cu stabilirea unei formule de calcul pentru salariul minim, cuantumul acestuia nu va mai fi dechis într-un mod lipsit de transparență de către guvernanți. În plus, o astfel de situație permite companiilro să-și facă estimări mai precise în ceea ce privește bugetele.

Acesta cuprinde reglementări pentru asigurarea unui nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim. Salariaţii au acces la o protecţie a salariului minim, sub forma unui salariu minim legal sau sub forma unor salarii şi condiţii decente de muncă stabilite în temeiul unor contracte colective de muncă, acorduri colective sau alte acorduri scrise.

Formula după care se calculează salariul minim

Conform proiectului discutat în Parlament, valoarea salariului minim ar trebui să fie între 50-52% din câștigul mediu la nivel național. Cu alte cuvinte, angajații plătiți cu salariul minim ar trebui să primească cel puțin jumătate din salariul mediu la nivel național prognozat pentru anul respectiv de Comisia de Prognoză.

De exemplu, pentru 2024 salariul mediu a fost 7.567 de lei. 50% înseamnă 3.783 de lei, peste salariul minim brut actual de 3.700 de lei. Însă prognoza a fost destul de departe de adevăr, în condițiile în care salariul mediu la nivel național în iulie a fost în realitate cu 1.000 de lei mai mare.

Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește și se actualizează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflaţiei prognozate și rata de creștere reală anuală a productivităţii muncii prognozate

Noile modificări legate de salariul mimin

În cele ce urmează adăugăm fragmentul din proiectul care a ajuns pe masa Consiliului Economic și Social și care include elementele și pașii de urmat în cazul calculării salariului brut minim:

(1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabilește și se actualizează anual cu suma dintre rata medie anuală a inflaţiei prognozate și rata de creștere reală anuală a productivităţii muncii prognozate

a) Salariul de bază minim brut+l: salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată actualizat pentru anul următor;

b) Salariul de bază minim brut: salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare, aferent anului curent;

c) Rata medie anuală a inflației se calculează scăzând 100 din indicele mediu anual al preţurilor de consum, care măsoară evoluția de ansamblu a preţurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație în anul curent fată de anul precedent conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr. 14/2007 privind metodologia Anchetei statistice a preţurilor de consum al populației;

d) Rata inflatiei+i: rata medie anuală a inflaţiei prognozată de Comisia Naţională de Strategie și Prognoză pentru anul următor față de anul curent;

e) Productivitatea muncii prognozată se calculează ca raport între produsul intern brut prognozat și populaţia ocupată prognozată, indicatori furnizați de Comisia Națională de Strategie şi Prognoză;

f) Rata de creștere reală anuală a productivității munciirin se calculează pe baza productivității_muncii prognozate pentru_ anul următor faţă de productivitatea_muncii prognozată pentru anul curent, utilizând valori reale pentru produsul intern brut;

g) Câștigul salarial mediu brut lunar reprezintă, media la nivel national a sumelor brute platite salariaţilor de către agenţii economici în perioada de referință, cuprinzând: sumele brute plătite din fondul de salarii pentru timpul lucrat și pentru timpul nelucrat, sumele brute plătite din fondul de salarii sub forma drepturilor în natură şi ajutoarelor bănesti, sumele brute acordate salariaţilor, ca stimulente, din profitul net al unității, sumele brute plătite din alte fonduri decât din fondul de salarii, conform Ordinului preşedintelui Institutului National de Statistică nr, 614/2008 privind metodologia cercetării statistice pentru Costul Forţei de Muncă.

h) Câștigul salarial mediu brut lunar prognozat reprezintă caștigul salarial mediu brut lunar prognozat pentru anul următor de Comisia Națională de Strategie și Prognoză.

i) Produsul intern brut este cgal cu suma valorilor adăugate brute ale diferitelor sectoare instituționale sau ale diferitelor ramuri de activitate, la care se adaugă impozitele şi se scad subvențiile pe produse care nu sunt repartizate pe sectoare și ramuri de activitate, conform Ordinului președintelui Institutului Național de Statistică nr.193/2009 privind stabilirea Metodologiei de claborare a conturilor naționale nefinanciare în România.

j) Populația ocupată, conform Ordinului președintelui Institutului Naţional de Statistică nr.147/2021 privind aprobarea metodologiei cercetării statistice Ancheta Fortei de muncă în Gospodării (AMIGO), cuprinde persoanele cu vârste cuprinse între 15 si 89 de ani (în ani împliniți, la sfårșitul săptămânii de referinţă) care, în cursul săptămânii de referința se încadrau în una din următoarele categorii:

(i) persoane care, in cursul săptămânii de referință, au lucrat cel puţin 1 oră contra plată sau pentru obținerea unui profit, inclusiv lucrătorii familiali care colaborează la întreprinderea familială;

(ii) persoane care au un loc de muncă sau o întreprindere si care au fost temporar absente de la lucru în cursul săptămânii de referință, dar au avut o legătură formală cu locul de muncă, în condiţiile în care următoarele grupuri au avut o legătură formală cu locul de muncă: (I) persoanele absente de la lucru din cauza concediilor de odihnă, a organizării timpului de lucru, a concediilor medicale, a concediului de maternitate sau de paternitate; (II) persoanele aflate la cursuri de formare profesională pentru locul de muncă; (Ill) persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului, care primesc şi/ sau au dreptul la venit sau la prestaţii legate de locul de muncă sau al caror concediu pentru creșterea copilułui ar trebui să dureze cel mult 3 luni; (IV) lucrători sezonieri în extrasezon, în cazul în care îndeplinesc în continuare cu regularitate sarcini şi îndatoriri pentru locul de muncă sau pentru întreprindere, excluzând îndeplinirea obligaţiilor legale sau istrative; (V) persoanele absente temporar de la lucru din alte motive, în cazul în care durata preconizată a absenței este de maximum 3 luni; (iii) persoane care produc bunuri agricole destinate în cea mai mare parte vânzări sau schimbului în natură; (V) persoanele care lucrează in domeniul producfiei proprii, lucrătorii voluntari, stagiarii neremunerat persoanele implicate in alte forme de muncă nu sunt incluse in categoria persoanelor ocupate pe baza acestor activilăi.

k) Pentru stabilirea indicatorilor prognozați se vor utiliza indicatorii din prognoza interimara de toamnă a Comisiei Naţionale de Strategie și Prognoză, care va fi pusă la dispoziția Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidaritaţii Sociale până la data de 10 octombrie a anului curent.