Guvernul aprobă rectificarea bugetară. Cifrele celui mai mare deficit din ultimii ani

Este vorba despre cheltuieli mai mari decât veniturile, cu 4,4% din Produsul Intern Brut, și care ar fi lăsate moștenire de fostul executiv, după cum acuză actualul Cabinet.

Rectificarea înseamnă că banii necheltuiți de mai multe ministere, au fost transferaţi spre bugetele de pensii și salarii, dar și la Sănătate, ca să acopere nevoile pentru finalul anului.

Diferenţa între veniturile şi cheltuielile statului era estimată de fostul guvern la sub 30 de miliarde de lei, adică sub 3 procente din PIB, potrivit documentelor publice.

Însă prima analiză a bugetului făcută de noul executiv a scos la iveală o gaură de peste 44 de miliarde de lei, adică 4,4% din PIB. Pentru a fi acoperite urgenţele de final de an, banii au fost reîmpărţiţi banii între ministere.

Marele câştigător al rectificării bugetare este Ministerul Muncii, care primeşte o suplimentare de 3,9 miliarde de lei. La Sănătate vor fi 2,8 miliarde de lei în plus, şi la la Dezvoltare - 1,7 miliarde de lei.

În schimb, Ministerul Educaţiei are un minus de 2 miliarde de lei, bani alocaţi pentru un proiect cu fonduri europene care nu a mai fost realizat. Alte ministere importante - Afacerile Interne, Transporturile şi Agricultură, au şi ele scăderi de buget de 1 miliard de lei la rectificare.

Depăşirea deficitului de 3% asumat de România în faţa Comisiei Europene va duce automat la declanşarea procedurii de deficit excesiv, adică o serie de măsuri care să sprijine România pentru echilibrarea economiei.

Florin Pogonaru, preşedintele AOAR (Asociația Oamenilor de Afaceri din România): „Avem nişte semne pozitive pentru asemenea discuţii, precedentele arată că nu au fost sancţiuni până acum. Mi s-ar părea straniu şi excesiv ca deodată să se înceapă cu România, cu un guvern care îşi exprimă voinţa să meargă într-o anume direcţie, să respecte."

Oamenii de afaceri se vor întâlni mâine dimineaţă cu premierul ca să ceară un set de măsuri pe termen scurt.

Ionuţ Simion, preşedintele AmCham: „Reglarea dezechilibrelor fiscal-bugetare care trebuie să se facă pe criterii de transparență şi să ne asigurăm că anul viitor va începe curat, digitalizarea istraţiei publice. Infrastructura este cea de a treia temă, iar concluzia este că dacă este realizată conform unor obiective coerente, concrete, ea ar putea avea o creştere suplimentară a economiei româneşti de 2% pe an."

Creşterea economică a României va fi mai mică şi ea faţă de cea anunţată până luna trecută, doar 4 procente, în loc de 5,5%.