România întârzie reformele cu prețul miliardelor din PNRR. Guvernul a îndeplinit doar 14% din jaloane

România va grăbi reformele și investițiile din PNRR, spune premierul Marcel Ciolacu. Declarația vine după o întâlnire cu o delegație a Comisiei Europene, care se află săptămâna aceasta în România pentru a discuta cu oficialii noștri despre restanțele acumulate privind încasarea și folosirea banilor europeni.

România a îndeplinit până acum doar 14% din reformele și investițiile promise la Bruxelles pentru a primi banii din Planul Național de Redresare și Reziliență, demarat în 2021. Germania și Franța, de exemplu, au realizat 70%.

Din cei 29 de miliarde de euro pe care i-am putea atrage în total prin PNRR, România a încasat efectiv 9,4 miliarde de euro, din care jumătate au rămas nefolosiți până acum. Sunt bani care stau în conturile Băncii Naționale. Așadar, într-o perioadă scurtă de timp, până în august 2026, trebuie să atragem și să folosim restul de 20 de miliarde de euro.

O parte din suma încasată a fost folosită, de pildă, pentru șosele moderne, precum primii kilometri din Autostrada Moldovei sau bucăți din Autostrada Transilvaniei. Alte fonduri au fost utilizate pentru reabilitări termice ori pentru a renova școli și spitale.

Comisia Europeană evaluează implementarea PNRR în România

Dar, cum restanțele s-au acumulat, o delegație a Comisiei Europene este săptămâna aceasta la București pentru a evalua situația PNRR, în contextul în care autoritățile de la noi caută o cale să renegocieze unele angajamente.

Guvernul încearcă acum să convingă specialiștii de la Bruxelles să deblocheze banii pentru cererea de plată numărul trei, în valoare de 2 miliarde de euro. Țara noastră ar putea pierde peste 1 miliard de euro pentru că a modificat legislația pensiilor speciale, dar și pentru că a ratat sau a realizat parțial unele investiții și reforme promise.

După întâlnirea cu oficialii Comisiei Europene, premierul Marcel Ciolacu spune că ritmul de implementare a reformelor și investițiilor va fi „dinamizat”. În paralel, ar trebui să pregătească o nouă cerere de plată, dar sunt întârzieri, deci pierderile nu s-ar opri aici.

Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: „Ritmul mediu de implementare la un proiect de infrastructură feroviară este de 7-8 ani, la unul de apă-canalizare este de 5-6 ani, la unul de infrastructură rutieră este în jur de 5 ani. Sunt un proces îndelungat, care, sigur, a fost parcurs cu greutate, dar sunt convins că vom recupera aceste decalaje”.

„Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni”, atrage atenția Cristian Popa, membru în Consiliul de istrație al Băncii Naționale.

În acest context, europarlamentarul Victor Negrescu propune două măsuri pentru ca România să nu piardă bani.

Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European: „Proiectele mature, care au un grad de realizare de aproximativ 90%, să poată continua pentru cel puțin un an, beneficiind în continuare de finanțare. Proiectele viabile să poată fi transferate spre alte surse de finanțare europene, automat să salvăm banii europeni ce nu ar fi cheltuiți până când se termină acest plan în 2026.”

Propunerile europarlamentarilor vor fi discutate înainte de a fi supuse votului final, în Parlamentul European, în iunie.