Statul ignoră puterea financiară a românilor din diaspora. Sumele care intra în România datorită lor

România se află pe locul al patrulea în Uniunea Europeană la acest capitol. Specialiştii spun că cei mai mulţi bani ajung în consum şi prea puţini în investiţii. Asta pentru că cei plecaţi peste hotare sunt încurajaţi doar prin vorbe să investească.

În jur de 4-5 milioane de români sunt stabiliţi în ţările Uniunii Europene, iar mulţi dintre cei care lucrează acolo îşi susţin financiar familiile rămase aici.

În fiecare lună sau ocazional, trimit câteva zeci ori sute de euro în România. Totalul ajunge la miliarde de euro pe an, potrivit estimărilor făcute de Eurostat.

Românii care muncesc în străinătate au trimis acasă două miliarde şi jumătate de euro anul trecut. Asta îi face să fie printre fruntaşi în Uniunea Europeană. Primul loc e ocupat de portughezi, cu peste trei miliarde de euro, urmaţi de polonezi şi de britanici. Italienii vin după romani, cu puţin peste două miliarde de euro.

Dacă facem o comparaţie, vedem că românii din diaspora sunt, de fapt, mari investitori în ţara din care au plecat. Banii trimişi de ei sunt cu doar un miliard şi jumătate de euro mai puţini faţă de investiţiile făcute de străini în 2016. Dar puterea financiară a diasporei pare să fie ignorată, spun specialiştii.

Elena Antoneac, specialist resurse umane: „Din 2000 şi până în 2016, au susţinut economia românească extrem de puternic. Sunt nişte investitori fără niciun beneficiu în România.”

Ei sunt descurajaţi să investească de un stat sufocat de birocraţie. Chiar şi achiziţia unei case prin credit este o misiune grea.

Dragoș Nichifor, consultant financiar: „Aceasta sumă se îndreaptă destul de mult către consumul familiilor rămase aici, în ţară, iar cei cu surplus şi reuşesc să pună deoparte. Cumpăra sau construiesc locuinţe. Băncile au luat decizia de a scoate din veniturile eligibile aceste salarii din străinătate, le-au privit ca fiind riscante.''

Andreea Gheorghe, specialist fiscal: „Își construiesc case, îşi cumpără electrocasnice, însă nu investesc în sensul de a-şi deschide o afacere, să investească efectiv în România. Aar fi bine că romanii să fie încurajaţi să investească. Acordarea de facilităţi fiscale, scutirea de la impozitul pentru locuinţa pe care o construiesc, în caz că e sediul unei firme.''

Faţă de 2015, românii au trimis, anul trecut, cu 400 de milioane de euro în plus. Chiar şi aşa, sumele sunt de peste două ori mai mici faţă de cele de acum 10 ani, înainte să înceapă criză. Explicaţia, spun specialiştii, este că tocmai ţările în care avem comunităţi precum Spania şi Italia, au fost cele mai lovite.