Cel puţin 11 poliţişti iranieni ucişi într-un atac jihadist în Sistan-Balucistan, în sud-estul Iranului

israel
Profimedia

Cel puţin 11 poliţişti au fost ucişi într-un atac jihadist împotriva unui post de poliţie din Sistan-Balucistan, în sud-estul Iranului, anunţă vineri un oficial local la televiziunea de stat, relatează AFP.

„În cursul atacului terorist împotriva sediului Poliţiei din oraşul Rask, 11 poliţişti au fost ucişi, iar alţii au fost răniţi”, a anunţat viceguvernatorul provinciei Alireza Marhamati.

O grupare jihadistă a revendicat atacul.

Atacul a avut loc la miezul de nopţii de joi spre vineri, în provincia Sistan-Balucistan, situată în apropierea frontierei cu Pakistanul şi Afganistanul.

Este unul dintre cele mai sângeroase atacuri în această regiune, teatrul unor confruntări recurente între forţe de ordine, de pe o parte, şi traficanţi de droguri, rebeli din minoritatea balochă şi grupări sunnite radicale, pe de altă parte.

Citește și
harvard
istrația Trump blochează temporar interviurile pentru vizele de student. Urmează verificări extinse

”Ofiţerii care se aflau la cartierul militar general vizat s-au apărat curajos. Ei i-au rănit şi ucis pe unii dintre autorii asaltului”, a declarat el, citat de agenţia oficiaklă iraniană de presă Irna.

Procurorul din Zahedan, capitala regiunii, Mehdi Shamsabadi, a anunţat că şapte poliţişti au fost răniţi, iar unii dintre ei se află ”în stare critică”.

Comandantul poliţiei din Sistan-Balucistan era prezent vineri dimineaţa la Rask, unde ”situaţia este sub control”, potrivit Irna.

Agenţia iraniană de presă Isna a difuzat imagini cu un elicopter care-i caută pe asasltatori, deasupra munţilor, la frontiera dintre Iran şi Pakistan.

Atacuri şi răiri

Vasta regiune deşertică Sistan-Balucistan este teatrul unor confruntări recurente între forţe de ordine şi traficanţi de droguri, rebeli din minoritatea locală şi grupări sunnite radicale.

Această provincie este una dintre cele mai sărace din Iran, iar în ea sunt majoritari etnicii minorităţii baloche, adepta unui islam sunnit, spre deosebite de aripa şiită predominantă în Iran.

Într-un scurt comunicat publicat pe canalul său pe Telegram, gruparea jihadistă balochă Jaish al-Adl (”Armata Justiţiei”, în arabă) revendicat atacul.

Această grupare a fost înfiinţată în 2012 de către foşti membri ai unei organizaţii sunnite radicale care a purtat o rebeliune sângeroasă în regiune, până în 2010.

Ea este cunoscută după revendicarea răpirii a 12 poliţişti şi militari iranieni în aceeaşi provincie, în octombrie 2018.

În iulie, doi poliţişti au fost ucişi într-un atac, revendicat de către grupare, împotriva unui post de poliţie la Zahedan.

Gruparea a acuzat comisariatul vizat la Rask de faptul că este ”unul dintre principalii vinovaţi în tragedia Vinerea Sângeroasă”, o aluzie la violenţe care au avut loc în septembrie 2022.

Oraşul Zahedan a fost atunci teatrul mai multor zile de violenţe sângeroase, declanşate după un presupus viol al unei adolescente, imputat unui poliţist.

Postul de poliţie vizat se află în apropierea Moscheei Makki, condusă de către influentul lider religios al minorităţii musulmane sunnite din provincie, Molavi Abdol Hamid.

Acesta din urmă a condamnat, într-un comunicat, ”orice manifestare de violenţă”, subliniind că nu ştie cine se află în spatele atacului.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Interzis nostalgicilor: cum arăta Sorana Cîrstea în urmă cu șaisprezece ani, când se califica în sferturile Roland Garros
FOTO Interzis nostalgicilor: cum arăta Sorana Cîrstea în urmă cu șaisprezece ani, când se califica în sferturile Roland Garros
Citește și...
istrația Trump blochează temporar interviurile pentru vizele de student. Urmează verificări extinse
istrația Trump blochează temporar interviurile pentru vizele de student. Urmează verificări extinse

istrația Trump suspendă programările pentru interviuri de viză pentru studenți și vizitatori, în așteptarea unor noi reguli privind verificarea extinsă a activității pe rețelele sociale. Ambasada SUA din România anunță un nou sistem de programare.

Nicușor Dan a vorbit la telefon cu Donald Trump. Președintele SUA l-a invitat la Washington - surse diplomatice
Nicușor Dan a vorbit la telefon cu Donald Trump. Președintele SUA l-a invitat la Washington - surse diplomatice

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat, marți seară, la telefon, cu omologul său american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă l-a invitat la Washington pe șeful statului român.

Regele Charles, discurs cu mesaj pentru Trump în Canada: „Nordul adevărat este într-adevăr puternic şi liber”
Regele Charles, discurs cu mesaj pentru Trump în Canada: „Nordul adevărat este într-adevăr puternic şi liber”

Regele Charles și-a declarat marți atașamentul față de Canada, pe care a numit-o „puternică și liberă”, în cadrul unei vizite simbolice menite să transmită sprijinul său într-un moment tensionat, marcat de presiuni anexioniste din partea lui Trump.

Recomandări
Nicușor Dan a vorbit la telefon cu Donald Trump. Președintele SUA l-a invitat la Washington - surse diplomatice
Nicușor Dan a vorbit la telefon cu Donald Trump. Președintele SUA l-a invitat la Washington - surse diplomatice

Președintele României, Nicușor Dan, a discutat, marți seară, la telefon, cu omologul său american Donald Trump. Liderul de la Casa Albă l-a invitat la Washington pe șeful statului român.

Negocieri pentru un nou Guvern și măsuri care să salveze bugetul. Lista condițiilor PSD pentru a fi, din nou, la guvernare
Negocieri pentru un nou Guvern și măsuri care să salveze bugetul. Lista condițiilor PSD pentru a fi, din nou, la guvernare

Negocierile pentru formarea noului Guvern, care să vină cu un plan economic pentru România, intră în linie dreaptă. În acest context, cei de la PSD anunță că ar vrea impozitare progresivǎ, dar liderii PNL, UDMR și USR nici nu vor să audă.

Putin, mesaj clar pentru NATO, după ce Ucraina a primit undă verde pentru a lovi în inima Rusiei cu rachete occidentale
Putin, mesaj clar pentru NATO, după ce Ucraina a primit undă verde pentru a lovi în inima Rusiei cu rachete occidentale

„Țările NATO vor fi în război direct cu Rusia, dacă într-adevăr ridică restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor furnizate Kievului”.