Comisia Europeană vrea să îşi reducă dependenţa de Asia pentru antibiotice şi alte medicamente esenţiale

O nouă lege privind medicamentele critice susține investițiile în capacități de producție, achizițiile comune între state, și vine cu măsuri pentru a preveni crizele din spitale și farmacii.

Comisia Europeană a prezentat în plenul Parlamentului European reunit în sesiune plenară la Strasbourg noua lege privind medicamentele esențiale.

Lista include substanțe active, unele folosite în tratarea bolilor grave, dar care sunt tot mai greu de găsit, precum antibioticele, tratamentele pentru cancer, medicamentele de urgență și vaccinurile.

Peste 80% dintre antibioticele vândute în Europa provin din China, iar această țară, alături de India, asigură mai bine de jumătate din producția globală de ingrediente farmaceutice active.

Noua lege a Comisiei Europene încurajează prin ajutoare de stat investițiile în unitățile de producție farmaceutice deja existente, dar și în unele noi, precum și achizițiile comune între statele membre pentru a asigura stocurile de medicamente critice.

Noua lege prevede autorizări mai rapide, evaluări de mediu simplificate, acces prioritar la fonduri europene. Miniștrii sănătății din 11 țări cer ca fonduri din noua strategie de apărare să fie redirecționate către planul de siguranță a medicamentelor critice.

Cel mult o dată la trei luni, pacienții cu boli cronice fac inventarul medicamentelor pe care le găsesc dacă au noroc. Experții Uniunii Europene au constatat întreruperi tot mai frecvente în contractarea, livrarea și distribuția medicamentelor, mai ales la cele cu patent vechi care vin din fabrici asiatice.

Olivér Várhelyi, comisarul european pentru sănătate: „Acum trebuie să încurajăm și să facilităm investițiile. De aceea, în cadrul normelor noastre privind ajutoarele de stat, creăm oportunitatea de a considera aceste proiecte ca fiind de natură strategică, ceea ce înseamnă proceduri mult mai rapide, mai puțin complexe, mai puțin costisitoare și mai previzibile”.

În România, unde reglementările le impun importatorilor prețuri mici, farmaciile spitalelor și cele comerciale au mai mereu lipsuri.

Simona Cocoș, președintele PROD-IMP: „Cred că situația este mai dificilă față de acum 10 ani. După începerea războiului în Ucraina, au crescut costurile, iar rutele de transport s-au prelungit. Sunt probleme în toată Europa”.

Ela Bușoiu, farmacist șef: „Nu au înlocuitori, multe dintre ele. Medicamente destinate bolnavilor cu ciroză sau astm bronșic, sunt multe soluții oftalmice”.

Acetaminofenul, pe care-l cunoaștem sub denumirea de paracetamol și pe care-l folosim cel mai frecvent, e fabricat pentru aproape toată Europa în India, pentru că nicio țară nu poate produce pentru toată regiunea.

Anul trecut a lipsit timp de câteva săptămâni și pentru a scădea acest risc, Agenția Națională a Medicamentului întocmește lista moleculelor critice pentru România, împărțite pe trei categorii: cele pentru terapie intensivă, cele esențiale pentru pacienții cronici și cele cu istoric recent de sincope. Până acum, sunt 270.

Răzvan Psisada, președintele A.N.M.D.M: „Uneori există un unic producător pentru anumite medicamente, mai ales inovatoare, alteori sunt capacități limitate de producție care, din cauza erodării prețului, au devenit neatractive - neprofitabile. Și atunci există puține linii de producție. Dacă nu ai capacitatea de a te acoperi din producție internă, atunci ești lăsat deoparte”.

România are în prezent 30 de producători de medicamente. Franța, de pildă, are aproape 300.