Vladimir Putin propune reluarea negocierilor de pace ”directe” cu Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, ”fără întârziere”

Vladimir Putin a respins ultimatumul transmis de liderii europeni, prin care i se cerea să accepte o încetare necondiționată a focului în Ucraina până luni, sub amenințarea unor noi sancțiuni și a intensificării sprijinului militar acordat Kievului.
Cu toate acestea, liderul de la Kremlin a propus organizarea unor negocieri de pace directe cu partea ucraineană în cursul acestei săptămâni.
Reacția lui Putin
„Ne propunem să începem fără întârziere, încă de joia viitoare, 15 mai, la Istanbul. Acolo unde (negocieri) au avut loc anterior şi au fost întrerupte”, le-a spus Putin reporterilor acreditaţi la Kremlin.
Potrivit News.ro, care citează TASS, agenția de presă a Rusiei, controlată de Kremlin, Putin a subliniat că discuţiile - eşuate în martie 2022 - trebuie reluate din punctul unde au fost întrerupte.
„Nu Rusia a fost cea care a întrerupt negocierile în 2022. A fost Kievul. Cu toate acestea, propunem Kievului să reia negocierile directe fără nicio condiţie prealabilă”, a declarat Putin.
De asemenea, potrivit News.ro, care citează Reuters, Putin a spus că negocierile trebuie să urmărească „eliminarea cauzelor profunde ale conflictului” şi „restabilirea unei păci durabile şi pe termen lung”.
„Oferim autorităţilor de la Kiev să reia negocierile încă de joi, la Istanbul”, a precizat Putin.
„Propunerea noastră, aşa cum se spune, este pe masă, decizia aparţine acum autorităţilor ucrainene şi sponsorilor lor, care sunt ghidaţi, se pare, de ambiţiile lor politice personale, şi nu de interesele popoarelor lor”, a adăugat liderul de la Kremlin.
Liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei și Poloniei i-au transmis președintelui rus că, în absența unui acord imediat pentru o încetare a ostilităților, vor urma sancțiuni suplimentare și noi livrări de armament către Ucraina.
„Toți cei prezenți aici, împreună cu SUA, îl confruntăm pe Putin. Dacă este cu adevărat interesat de pace, acum are ocazia să o dovedească”, a declarat premierul britanic Keir Starmer, într-o conferință de presă comună a celor cinci lideri, desfășurată la Kiev.
Starmer a subliniat că liderii occidentali cer „o încetare a focului necondiționată, respingând condițiile impuse de Putin”, adăugând că, „dacă va întoarce spatele păcii, vom răspunde împreună cu președintele Trump și cu toți partenerii noștri – vom intensifica sancțiunile și vom crește sprijinul militar pentru apărarea Ucrainei, pentru a forța Rusia să revină la masa negocierilor”.
Vizită istorică la Kiev
Keir Starmer, Emmanuel Macron și Friedrich Merz au sosit împreună la Kiev sâmbătă dimineață, cu același tren, în timp ce Donald Tusk a călătorit separat. Liderii europeni s-au întâlnit cu președintele Volodîmîr Zelenski în centrul capitalei ucrainene, pentru discuții. Aceasta este prima vizită a lui Macron la Kiev de la vara lui 2022, iar pentru Merz – aflat la început de mandat – este prima vizită oficială în calitate de cancelar al Germaniei. Reacția Rusiei a venit într-un briefing de presă organizat la Kremlin pentru presa rusă și televiziunile occidentale, aproape de ora 2 dimineața, ora locală, duminică. Putin a respins cererile de încetare a focului, dar s-a arătat deschis la negocieri directe cu Ucraina.
El a propus ca delegațiile celor două țări să se întâlnească joi, la Istanbul, pentru a începe discuțiile. „Nu excludem posibilitatea ca, în timpul acestor negocieri, să putem conveni asupra unor noi încetări ale focului”, a spus liderul rus.
Până acum, Ucraina și capitalele europene au cerut ca o încetare completă a focului să fie o condiție prealabilă pentru începerea negocierilor. Putin a părăsit conferința de presă – la care jurnaliștii au fost nevoiți să aștepte până la șapte ore, fără a răspunde la întrebări.
Casa Albă nu a oferit deocamdată un rezumat oficial al convorbirii telefonice și nu este clar dacă președintele Trump a făcut angajamente concrete în cazul refuzului lui Putin.
istrația Trump și-a exprimat sprijinul pentru o încetare a focului de 30 de zile, ca un prim pas spre un acord de pace durabil. Ucraina și-a exprimat disponibilitatea de a implementa o astfel de măsură, dar Rusia a refuzat, condiționând acceptarea acesteia de oprirea totală a livrărilor de armament occidental către Kiev.
Reacția golănească a lui Dmitri Medvedev
Un semn timpuriu că Moscova ar putea ignora ultimatumul a venit din partea fostului președinte rus Dmitri Medvedev, care a scris pe X: „Macron, Merz, Starmer și Tusk trebuiau să discute despre pace la Kiev. În schimb, aruncă amenințări împotriva Rusiei... Vi se pare inteligent? Băgați aceste planuri de pace în fundurile voastre pangender.”
În loc să răspundă cererilor occidentale, Rusia a declarat unilateral o încetare a focului de trei zile, începând cu 8 mai, despre care Kievul a spus că a avut ca scop evitarea atacurilor cu drone ucrainene asupra Rusiei în timpul celebrărilor prilejuite de împlinirea a 80 de ani de la victoria sovietică în al Doilea Război Mondial, organizate vineri la Moscova.
Până în prezent, Trump nu a comentat public convorbirea avută cu ceilalți lideri. Vineri, întrebat de reporteri în Biroul Oval dacă are un mesaj pentru Putin, el a răspuns: „Am un mesaj pentru ambele părți: opriți acest război. Terminați cu prostia asta. Ăsta e mesajul meu pentru amândoi.”
Deși până acum istrația Trump a părut mai dură față de Kiev decât față de Moscova, încep să apară semnale că atitudinea Washingtonului s-ar putea schimba, după o întâlnire pozitivă între Trump și Zelenski, care a avut loc la Vatican, în marja funeraliilor Papei.
Inclusiv vicepreședintele JD Vance, considerat unul dintre cei mai sceptici susținători ai Ucrainei, a criticat recent poziția Rusiei: „În acest moment, rușii cer un set de condiții și concesii pentru a pune capăt conflictului. Considerăm că cer prea mult”, a spus el.