UE lansează un plan major de apărare la Marea Neagră. Ce are România de câștigat din noua strategie

nato marea neagra
AFP

Comisia Europeană a anunțat, miercuri, un nou plan de apărare pentru Marea Neagră, care va îmbunătăți transportul de echipamente militare în regiune.

UE a dezvăluit miercuri o nouă strategie pentru Marea Neagră, care va permite regiunii să transporte mai bine echipamente militare grele, în timp ce amenințarea rusă planează asupra Europei de Est.

„Securitatea în Marea Neagră este vitală și pentru securitatea europeană”, a declarat șeful diplomației UE, Kaja Kallas, în cadrul unei conferințe de presă, adăugând că aceasta este în prezent subminată de războiul total al Kremlinului în Ucraina și de atacurile hibride asupra infrastructurii maritime, informează POLITICO.

Strategia este, de asemenea, un răspuns la „provocările geopolitice” într-o lume în care „dependențele sunt transformate în arme”, a declarat Marta Kos, comisarul pentru extinderea UE. Marea Neagră este o punte către Caucazul de Sud și Asia Centrală și o arteră vitală pentru comerțul cu energie și alimente, a spus aceasta.

Regiunea Mării Negre a fost destabilizată în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, în special din cauza folosirii intensive a minelor și a acțiunilor militare care au afectat fluxul comercial. În acest context, statele est-europene se tem de o posibilă extindere a agresiunii ruse dincolo de granițele Ucrainei și își propun să își consolideze capacitățile de apărare.

Citește și
hacker
Hackeri ruși, identificați în spatele unor atacuri cibernetice majore asupra NATO și unor state europene

România și Bulgaria, singurele țări membre UE cu deschidere la Marea Neagră, vor beneficia de investiții europene pentru modernizarea infrastructurii regionale – porturi, căi ferate și aeroporturi – astfel încât aceasta să poată susține transportul de echipamente militare grele. Aceste îmbunătățiri logistice sunt esențiale pentru mobilizarea rapidă a trupelor acolo unde este nevoie, a explicat comisarul european Kaja Kallas.

UE vrea un centru regional de securitate maritimă

Într-o estimare anterioară, comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat că modernizarea infrastructurii europene pentru scopuri militare ar costa aproximativ 75 de miliarde de euro.

UE intenționează, de asemenea, să creeze un Black Sea Maritime Security Hub – un centru regional de securitate maritimă care va funcționa ca un sistem de avertizare timpurie pentru Europa. Acest centru va contribui la îmbunătățirea cunoașterii situației din teren și la protejarea infrastructurii critice. Detaliile legate de locație, modul de operare și costuri urmează să fie stabilite.

Pe lângă aceste măsuri, UE va intensifica monitorizarea deținerilor străine în porturi și alte infrastructuri esențiale, pentru a preveni riscurile de securitate.

Pe plan comercial, Uniunea Europeană dorește să dezvolte noi coridoare energetice, legături de transport și infrastructură digitală în colaborare cu partenerii regionali. De asemenea, se vor face investiții în pregătirea comunităților de coastă și a economiei marine pentru a face față efectelor de mediu cauzate de război, precum și riscurilor asociate schimbărilor climatice.

Într-un mesaj privind strategia de cooperare, Kos a subliniat că tot mai multe state caută parteneriate cu actori stabili și previzibili, precum UE, ceea ce nu doar că va crește securitatea colectivă, ci va deschide și noi oportunități economice.

Strategia UE vizează întărirea relațiilor cu mai multe țări din regiune – Ucraina, Moldova, Georgia, Turcia, Armenia și Azerbaidjan – considerate parteneri cheie în acest efort comun.

Articol recomandat de sport.ro
NEWS ALERT Ce lovitură! Cristiano Ronaldo și-a dat acordul și semnează
NEWS ALERT Ce lovitură! Cristiano Ronaldo și-a dat acordul și semnează
Citește și...
Putin, mesaj amenințător pentru NATO, după ce Ucraina a primit undă verde să lovească în inima Rusiei cu rachete occidentale
Putin, mesaj amenințător pentru NATO, după ce Ucraina a primit undă verde să lovească în inima Rusiei cu rachete occidentale

„Țările NATO vor fi în război direct cu Rusia, dacă într-adevăr ridică restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor furnizate Kievului”.

Hackeri ruși, identificați în spatele unor atacuri cibernetice majore asupra NATO și unor state europene
Hackeri ruși, identificați în spatele unor atacuri cibernetice majore asupra NATO și unor state europene

Un grup de hackeri ruși necunoscut până de curând, numit „Laundry Bear”, a fost identificat de serviciile de informații olandeze ca fiind responsabil pentru atacuri cibernetice asupra NATO, poliției olandeze și mai multor state europene.

Surse Reuters: Rusia nu vede Vaticanul ca pe o variantă serioasă pentru negocieri de pace cu Ucraina
Surse Reuters: Rusia nu vede Vaticanul ca pe o variantă serioasă pentru negocieri de pace cu Ucraina

Rusia nu vede Vaticanul ca pe un loc serios pentru negocieri de pace cu Ucraina pentru că Sfântul Scaun este înconjurat de Italia, un stat membru NATO şi UE, au declarat pentru Reuters trei surse de rang înalt de la Moscova.

Recomandări
Varianta de premier exclusă „aproape în totalitate” în discuțiile pentru formarea Guvernului. Este agreată doar de către PSD
Varianta de premier exclusă „aproape în totalitate” în discuțiile pentru formarea Guvernului. Este agreată doar de către PSD

Președintele României și liderii PSD, PNL, USR și UDMR au stat, vineri, pentru prima dată la aceeași masă și au discutat despre formarea Guvernului.

Inundații devastatoare în Covasna. Sate sub ape, localnici izolați: „Ce-o vrea Dumnezeu, drăguțul, să ne poarte de grijă”
Inundații devastatoare în Covasna. Sate sub ape, localnici izolați: „Ce-o vrea Dumnezeu, drăguțul, să ne poarte de grijă”

S-a rupt cerul și vineri în multe zone din țară, iar în Covasna situația rămâne critică. 300 de locuințe din satele Băcel, Boroșneu Mare și Lunca Mărcușului sunt înconjurate de ape care nu dau semne că se vor retrage curând.

„Paradoxul” bugetar prezentat de șeful Finanțelor: Nu avem bani pentru o nouă lege a salarizării care să taie din salarii
„Paradoxul” bugetar prezentat de șeful Finanțelor: Nu avem bani pentru o nouă lege a salarizării care să taie din salarii

Statul român raportează anual 164 de miliarde de lei cheltuieli de personal, iar din această sumă 13,7 miliarde de lei sunt plătiţi pentru sporuri, bonusuri şi prime acordate unor categorii de angajaţi din sistemul bugetar, afirmă Marcel Boloş.