UE, procedură fără precedent împotriva Poloniei: a activat Articolul 7. Reacția guvernului de la Varșovia

Polonia a anunțat că a ''primit cu regret decizia politică şi nu juridică'' a Comisiei Europene de a declanşa o procedură inedită ce poate duce la sancţiuni contra Varşoviei, după ce aceasta a adoptat o serie de reforme controversate ale sistemului judiciar, relevă un comunicat al Ministerului de Externe polonez, citat de AFP.

Această decizie ''apasă inutil asupra relaţiilor noastre, ceea ce riscă să facă dificilă construcţia înţelegerii şi a încrederii reciproce între Varşovia şi Bruxelles'', menţionează comunicatul diplomaţiei poloneze, publicat la scurt timp după anunţul executivului comunitar.

Polonia, pe cale de a fi sancționată

Decizia vine în contextul în care Executivul a rămas surd la cererile UE privind modificarea reformelor ei judiciare controversate, informează The Guardian și EUObserver.

Potrivit Executivului European , măsura a fost una necesară, întrucât statul de drept din Polonia se confruntă cu „amenințări sistematice”, notează AFP.

„Cu părere de rău, a trebuit să decidem să inițiem Articolul 7. Dar faptele nu ne lasă nicio altă soluție”, a declarat Frans Timmermans reporterilor, la Bruxelles.

La rândul său, comisarul olandez a afirmat că, într-un interval de doi ani, Polonia a adoptat o serie de legi care au creat o situație în care „guvernul se poate amesteca sistematic cu atribuțiile, organizarea și funcționarea” sistemului judiciar.

Chiar și așa, Polonia are trei luni să remedieze situația, iar dacă Guvenul de la Varșoia se va conforma, Bruxelles-ul va renunța la aceste măsuri. În caz contrar, Polonia riscă să rămână fără drept de vot la Bruxelles, măsură ce urmărește să împiedice Executivul să aplice reforme din justiție considerate o amenințare la adresa demoracției, scrie The Guardian.

Pentru a intra în vigoare, sancțiunea va trebui votată de toate statele membre UE. Ungaria a anunțat că va încerca să o blocheze.

”Ceea ce reproşează Comisia Europeană guvernului polonez, nu Poloniei, nu societăţii, ci guvernului polonez este că a modificat legislaţia privind Justiţia. Statul de drept este într-o situaţie complicată, iar sistemul de Justiţie este sub control politic.

România este exact în acelaşi proces, exemplul Poloniei a fost urmat de majoritatea parlamentară din România.

Avertismentele europene au venit, în raportul privind MCV, au venit şi din partea Departamentului de Stat şi a altor parteneri, şi cu toatea astea, lucrurile au mers înainte.", a explicat Cristian Pârvulescu, analist politic.

„Opțiunea nucleară” a Comisiei Europene

Astfel, Comisia Europeană a avertizat celelalte 27 de state membre, că reformele legislative din Polonia riscă să zguduie valorile considerate fundamentale într-un stat democratic, inclusiv independența sistemului judiciar. Astfel, înainte ca sancțiunile să fie puse în aplicare Comisia Europeană a decis să îi adreseze Guvernului de la Varșovia o avertizare oficială. 

Cu toate acestea, este nevoie ca cel puțin 22 din cele 28 de state membre să voteze în favoarea propunerii supranumite „opțiunea nucleară” privind aplicarea prevederilor din Articolul 7, însă autoritățile de la Bruxelles sunt încrezătoare că statele membre își vor da votul favorabil.

Dacă va intra în vigoare, atunci Poloniei i-ar putea fi suspendat dreptul de vot în instituțiile europene, dar pentru ca acest lucru să se întâmple, este necesară unanimitate de vot. În acest context, regimul din Ungaria a anunțat deja că nu va susține o asemenea mișcare.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a avertizat încă din această vară că UE este gata să declanșeze Articolul 7 din Convenția UE, în legătură cu 40 de legi care fac parte din măsurile Guvernului Polonez de reformare a sistemului judiciar. În acel context, el avertiza că statul de drept este în pericol.

Pe de altă parte, Guvernul polonez susține că sistemul judiciar seamnănă prea mult cu cel din timpul perioadei comuniste și că, din acest motiv, este nevoie de un nou cadru legal.

Tensiuni între Bruxelles și Varșovia

AFP notează că tensiunile dintre Bruxelles și Vașovia datează de peste un an. Astfel, Polonia a refuzat categoric să implementeze „recomandările” venite de la Bruxelles, apărându-și dreptul de a lua măsuri împotriva unei „caste judiciare corupte”.

„Sunt ferm convins că statele suverane – și Europa trebuie să fie o Europă a statelor suverane – are dreptul absolut de a-și refomra sistemul judiciar”, a declarat noul premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki, săptămâna trecută.

Tot atunci, Parlamentul polonez a adoptat noi măsuri care prin care să obțină controlul asupra Curții Supreme. În acest context, comisarul european pentru drepturile omului Nils Muiznieks a afirmat că noile reforme vor „submina independența justiției”, pentru că judecătorii vor fi „subordonați” executivului și legislativului.

 Schimbările în sistemul de justiție au început la finalul anului 2015, când partidul de guvernare Lege și Dreptate (PiS) a anunțat că sunt necesare reforme pentru combaterea corupției și reformarea sistemului judiciar care încă este bântuit de perioada comunistă.

În următoarele zile, președintele polonez Andrzej Duda ar urma să semneze noul act normatic, care prevede că vârsta de pensionare a judecătorilor scade de la 70 de ani la 65, ceea ce ar însemna ca 40% dintre magistrații Curții Supreme să fie nevoiți să își părăsească posturile, scrie Politico.eu.