Val de dezinformări după ce Comisia Europeană a autorizat consumul de insecte: „Nu vreau lăcuste la micul-dejun”

O serie de reglementări recente ale Comisiei Europene, care autorizează comercializarea de produse alimentare ce conţin ingrediente derivate din insecte precum lăcuste şi larve, a declanşat un val de comentarii conspiraţioniste pe reţelele de socializare, scrie APF, potrivit Agerpres.

Este vorba de mesaje care sugerează eronat că produsele alimentare în compoziţia cărora intră elemente provenite de la insecte nu vor fi însoţite de etichete care să menţioneze explicit prezenţa lor sau care stabilesc legături nefondate între produse bazate pe insecte şi o listă întreagă de boli.

Alţi internauţi văd în autorizaţiile date de Bruxelles o probă suplimentară în sprijinul teoriei complotului conform căreia o elită mondială conspiră să elimine omenirea, de aceasta dată obligând-o să consume insecte periculoase.

În mai multe ţări europene, unii responsabili politici au denunţat această reglementare ca fiind un îndemn înşelător la consumul de creaturi neidentificate, o ameninţare pentru gastronomia naţională şi chiar un plan sinistru care pune vieţi în pericol.

„Nu vreau lăcuste la micul-dejun", a spus euroscepticul britanic de extremă-dreapta Nigel Farage.

„Pe etichetă vom citi 'Acheta Domesticus'. Înţelegem cu toţii, evident, ce înseamnă asta", a declarat el, ironic, la 27 februarie, făcând aluzie la denumirea ştiinţifică a greierului de casă.

Senatorul z Laurent Duplomb, de la partidul de dreapta Les Républicains, a denunţat în urmă cu două zile această autorizaţie, afirmând că zii vor consuma insecte "împotriva voinţei lor" şi că noile ingrediente vor fi integrate în produsele alimentare "fără informarea clară a consumatorilor".

„Cum am ajuns aici, să trebuiască să consumăm greieri, în timp ce Franţa este ţara gastronomiei şi a terenurilor (agricole)?", şi-a exprimat indignarea Duplomb.

„Pe cei care vor să mănânce greieri îi invit să vină să îi mănânce pe pajiştile mele, iar voi, ceilalţi, continuaţi să mâncaţi o coastă de vită bună", a spus senatorul.

La ce trebuie să fie atenți consumatorii

Noile ingrediente vor trebui menţionate pe ambalaje cu denumirea lor ştiinţifică şi cu cea folosită în mod curent, conform unei reglementări în materie de etichetare care figurează în documente ale Comisiei Europene din ianuarie 2023 privind includerea de insecte în alimentaţie.

Etichetele trebuie de asemenea să avertizeze dacă există risc de alergie.

Va trebui ca produsele pe bază pe insecte să fie declarate potrivite pentru consumul de către oameni în urma unor analize ştiinţifice realizate de Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentelor (EFSA).

Începând din 2021, Uniunea Europeană autorizează comercializarea de produse pe bază de insecte precum greierii, lăcustele migratoare şi viermii de făină, cu o etichetare clară şi un control al autorităţilor sanitare europene. Unda verde pentru făină din greieri de casă a fost dată la începutul lui ianuarie 2023.

Cu toate acestea, în Bulgaria, unde retorica anti-UE a unor partide politice ia amploare în contextul în care Sofia are ca obiectiv aderarea la zona euro, autorizaţia a fost prezentată de unii politicieni ca o ameninţare pentru viaţa oamenilor.

Rumen Petkov, fost ministru de Interne şi liderul partidului pro-rus ABV, a spus că este vorba de "o crimă împotriva Europei".

El a acuzat executivul european că "este dispus să ne omoare copiii europeni", care ar consuma fără să vrea produse pe bază de insecte atunci când îşi mănâncă gustările preferate.

Chiar dacă Uniunea Europeană nu impune introducerea de ingrediente pe bază de insecte în produsele alimentare, responsabili politici suveranişti au denunţat măsura ca fiind o obligaţie de care ţara lor trebuie să se apere.

În Ungaria, ministrul Agriculturii, Istvan Nagy, a spus că "obiceiurile alimentare tradiţionale ar putea fi în pericol".

Teorii ale complotului despre reglementările UE, cum sunt cele privind curbura bananelor, circulă de decenii, însă comentariile privind alimentaţia pe bază de insecte se răspândesc mult mai tare decât alte "euromituri", spune Simon Usherwood, profesor de ştiinţe politice şi studii internaţionale la Open University din Marea Britanie.

„Interesant la această poveste este că ea apare în numeroase ţări, în timp ce până acum, în mod tradiţonal, euromiturile erau specifice fiecărei ţări", a spus el pentru AFP.

Acest lucru ar putea fi explicat de "natura subiectului", care inspiră un "dezgust general", a adăugat expertul.