Ascensiunea lui Ilie Bolojan în politica națională, de la Aleşd la Palatul Cotroceni. Ce avere are președintele interimar

Ilie Bolojan a intrat în politică după Revoluție, în anul 1993 și a fost liberal încă de la început. La începutul anilor 90, Ilie Bolojan a absolvit mai întâi Institutul Politehnic, specializarea Mecanică, apoi Facultatea de Matematică la Universitatea din Timişoara, ulterior fiind profesor într-o comună din judeţul Bihor. În 1993, în plină epocă Iliescu, s-a înscris în PNL, partid de opoziţie.

A fost mereu în același partid

În 1996, bifează prima funcţie în istraţia publică: este ales consilier local în Aleşd, un orăşel în apropiere de Oradea. La nivel naţional, 1996 este anul schimbării: Emil Constantinescu îl învinge pe Ion Iliescu, iar PNL, partidul din care face parte şi Ilie Bolojan, intră la guvernare alături de PNŢCD, PD şi UDMR.

Unul dintre miniştrii Guvernului CDR este Crin Antonescu, „titular” la Tineret şi Sport, candidatul susţinut astăzi de Ilie Bolojan la alegerile prezidenţiale.

La alegerile locale din 2004, Ilie Bolojan mai urcă o treaptă politică: este ales consilier judeţean în Bihor. La nivel naţional, 2004 este din nou anul schimbării în România: Traian Băsescu, susţinut de Alianţa PNL-PD, reuşeşte să-l învingă la limită pe Adrian Năstase (PSD) şi devine preşedintele României.

În fruntea Guvernului este numit Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci liderul PNL. La rândul său, Tăriceanu numeşte prefecţii noii puteri. La Bihor, este instalat Ilie Bolojan.

„O adevărată revoluție” făcută de Bolojan

După câteva luni în funcţie, numele Bolojan capătă rezonanţă naţională: a impus ca paşapoartele şi documentele auto să fie eliberate în doar două ore. „O adevărată revoluţie”, titra presa locală la acel moment.

Performant la nivel local, Ilie Bolojan este adus la Bucureşti de premierul Tăriceanu şi numit în funcţia de secretar general al Guvernului. Prima măsură: a scos televizoarele din birouri.

„Când am fost numit secretar general al Guvernului, ca să ştiu ce e hardughia aia, am intrat de la subsol, până la etaj. Am mers prin birouri şi ce m-a surprins a fost că aproape în fiecare birou mergea un televizor. Erau pe televiziunile de ştiri. M-am gândit: Cum se pot concentra oamenii ăştia dacă le merge televizorul tot timpul? Ai proiecte, ai legi… Cum să te concentrezi? Am luat toate televizoarele din birouri, mai puţin la biroul de presă. Am sunat-o pe Mioara Mantale, care era prefect: ”Doamna Mantale, aveţi ceva case de copii?”. ”Da”. ”Veniţi cu două microbuze şi luaţi-vă televizoarele”, a povestit, peste ani, Bolojan.

A fost de trei ori primar în Oradea

La alegerile locale din 2008, Ilie Bolojan se întoarce acasă, la Oradea, şi este ales primar din primul tur. Deşi după primul an avea doar 15% în sondaje, el a reuşit să câştige al doilea mandat de primar cu un procent de 66%, unde a contat şi sprijinul politic: în 2012, Bolojan a fost candidatul comun PNL-PSD, care formau la acea vreme USL, cu Crin Antonescu şi Victor Ponta în calitate de co-preşedinţi. 

Ca primar, Ilie Bolojan a impus o reformă drastică a aparatului bugetar.

„Boala istraţiei publice din România este că este energofagă – consumă foarte multe resurse din taxele şi impozitele cetăţenilor, pentru funcţionarea proprie”, a explicat liberalul.

La alegerile locale din 2016, Ilie Bolojan a câştigat al treilea mandat de primar cu un procent de peste 70%, cea mai clară victorie politică din întreaga sa carieră.

Măsurile impuse în Oradea

În istrația locală, Ilie Bolojan a redus numărul angajaţilor din primărie cu aproximativ 30%. În paralel, a accelerat absorbţia fondurilor europene pentru a schimba faţa oraşului.

„Practic, din trei lei care au fost investiţi în Oradea în aceşti ani, doi lei sunt din fonduri europene, iar un leu reprezintă banii orădenilor. Deci, dacă nu am fi avut acces la banii europeni, nu am fi reuşit să facem ceea ce am făcut. Practic, într-un an s-a făcut cât în trei”, a spus chiar el.

Pe lângă fondurile europene, Bolojan le-a cerut şi cetăţenilor să se implice aplicând reduceri fiscale, dar şi amenzi usturătoare.

„Am reuşit să reabilităm centrul istoric. Asta s-a făcut prin două metode. Pe de o parte, politici de susţinere a proprietarilor pentru a-şi reabilita faţadele – credite fără dobândă rambursate în cinci ani de zile, scutire de impozit pe proprietăţi pentru cinci ani, dacă ţi-ai reabilitat faţada, realizarea din fonduri publice a proiectului tehnic – dublate însă de supra-impozitări de 500%, de amendare sistematică a celor care nu-şi îngrijesc faţadele”, a explicat Bolojan, într-un interviu pentru Europa Liberă.

După 12 ani la primărie şi 550 de milioane de euro atraşi din fonduri europene, Bolojan a făcut următorul pas, a câştigat şefia Consiliului Judeţean Bihor. Astfel, la alegerile locale din 2020, brandul Ilie Bolojan a adus majoritate pentru PNL şi la Consiliul Judeţean, şi la Consiliul Local Oradea, Primăria fiind câştigată de liberalul Florin Birta, fost viceprimar în era Bolojan.

Înscinat în fruntea judeţului, Bolojan a aplicat reţeta de la primărie: a dat afară aproximativ 40% din angajaţi.

„Au fost reduceri de personal, au fost procese, dar 90% din aceste procese le-am câştigat”, a spus Bolojan. 

În iunie 2024, Bolojan a câştigat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean cu 57%, iar PNL Bihor a fost filiala care a obţinut cele mai multe voturi la nivel naţional. Însă Bolojan a mai rămas în funcţie doar jumătate de an. La alegerile parlamentare din 1 decembrie, a făcut pasul spre politica naţională şi a devenit senator.

Președintele PNL

Ilie Bolojan a devenit preşedinte interimar al PNL după înfrângerea drastică suferită de Nicolae Ciucă la alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie. O săptămână mai târziu, la alegerile parlamentare, noul lider PNL a reuşit să ridice partidul de la 8,7%, unde îl lăsase Ciucă, la 14%. Procentul le-a permis liberalilor să devină al doilea partid ca pondere în coaliţia de guvernare formată alături de PSD şi UDMR.

Huiduleli după concendierile de la Senat

La împărţirea funcţiilor, Ilie Bolojan a devenit preşedintele Senatului. Prima măsură: reducerea aparatului istrativ cu 180 de posturi. Măsura a generat un protest vehement al angajaţilor de la Senat, portavoce fiind Cristina Târteaţă, abonată la sinecuri.

O relație rece cu Klaus Iohannis

În ciuda succesului de pe plan local, fiind unul dintre puţinii lideri PNL cu rezultate notabile, Ilie Bolojan a intrat în dizgraţia preşedintelui Klaus Iohannis. Fostul premier Ludovic Orban a dezvăluit, în momentul în care a demisionat din PNL, că preşedintele Klaus Iohannis l-a tăiat pe Ilie Bolojan de pe lista liderilor liberali cu care discuta, informal, la Palatul Cotroceni.

„Eu am încercat să îl invit la întrunirile la care… Iohannis mai făcea nişte întruniri ca să arate că el e şeful, nu numai cu mine, că eram preşedintele partidului, mai chemam vreo 10-12 oameni. Şi când l-am propus pe Bolojan, Iohannis nu a fost de acord ca Bolojan să participe la aceste întâlniri. Nu a fost de acord. Nu mi-a dat nicio explicaţie”, spunea Ludovic Orban, în noiembrie 2021, la un post TV.

La începutul lunii februarie, Ilie Bolojan a fost întrebat, la acelaşi post de televiziune, de ce a avut o relaţie rece cu preşedintele Iohannis.

„Nu am avut o relaţie rece, dar trebuie să discutăm deschis. În momentul în care eşti pe o funcţie de preşedinte de Consiliu Judeţean, fişa postului tău este total diferită de cea a preşedintelui României, sunt planuri total diferite”, a răspuns, evaziv, fostul lider PNL.

Ce avere are Ilie Bolojan

Cea mai recentă declarație de avere a lui Ilie Bolojan, completată în ianuarie 2025, arată că președintele interimar deține două terenuri în localitatea Vadul Crișului, în județul Bihor. Ele au fost dobândite în 2007 și au o suprafață totală de 25.000 de metri pătrați.

De asemenea, el are și o casă de locuit în Vadul Crișului, cu o suprafață de 100 mp, dar are și un apartament în județul Bihor de 65 mp, dar localitatea nu este precizată.

În ceea ce privește autoturismele, Ilie Bolojan are o mașină Mercedes, fabricată în 2017. Dacă ne uităm la conturile sale bancare, are trei deschise în 2008, iar soldul cumulat la zi este de 190.000 de lei, adică 38.000 de euro.

Bolojan câștigă anual circa 213.000 de lei din salariul de președinte al Consiliului Județean Bihor și primește și o indemnizație anuală de la Ministerul Finanțelor, de 15.000 de lei. De asemenea, el a declarat că a încasat 3.100 de euro din chirii.

În declarația de avere se mai menționează și că Ilie Bolojan a împrumutat partidul din care face parte cu 371.000 de lei, adică 74.000 de euro.

Declarație de avere - Ilie Bolojan [pdf]

 Miercuri, Ilie Bolojan preia ştafeta prezidenţială de la Klaus Iohannis, chiar la Palatul Cotroceni, acolo unde fusese tăiat de pe lista invitaţilor de fostul preşedinte.