Partidul Civic Maghiar a inregistrat la Primaria Sf.Gheorghe un proiect de hotarare pentru autonomia Tinutului Secuiesc
Reprezentantii Partidului Civic Maghiar (PCM) au inregistrat, miercuri, la secretariatul Primariei Sfantu Gheorghe, un proiect de hotarare pentru autonomia Tinutului Secuiesc.
Presedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca in cursul zilei consilierul local Balint Jozsef, liderul municipal al formatiunii, a inregistrat la Primaria Sfantu Gheorghe un proiect de hotarare pentru autonomia Tinutului Secuiesc, initiat de CNS, pentru a fi introdus pe ordinea de zi a urmatoarei sedinte a Consiliului Local. El a spus ca, in zilele urmatoare, alti consilieri PCM vor inregistra acest document la primarii din judet in vederea introducerii pe ordinea zi a sedintelor ordinare de consilii din iulie.
De asemenea, Kulcsar Terza a criticat pozitia prefectului de Covasna, Marius Popica, dupa ce acesta a solicitat, intr-o circulara, consiliilor locale sa nu adopte acest proiect de hotarare. Presedintele PCM Covasna considera ca prefectul judetului si-a depasit atributiile. "Prefectul se comporta ca un prim-secretar care in perioada comunista dadea indicatii primarilor. Consider ca el a actionat la ordinele venite de sus, doar ca nu are baza legala sa ceara consiliilor locale si primarilor, care au fost alesi de oameni, ce sa adopte si ce nu. intr-o tara democratica, libera exprimare a opiniei este un drept, deci consiliile locale au tot dreptul sa aiba o opinie cu privire la autonomie", a subliniat Kulcsar Terza.
Presedintele PCM Covasna considera ca Guvernul vrea sa impiedice adoptarea acestui document de consiliile locale, intrucat se teme ca prin asta se fac pasi importanti pentru autonomie. "Consider ca Guvernului ii este frica de faptul ca va fi un rezultat important pentru autonomie, dar nu poate cenzura vointa alesilor locali. Daca toate cele 153 de consilii locale din Tinutul Secuiesc vor adopta acest proiect, nu mai poate ignora Guvernul cererea de autonomie a comunitatii maghiare", a afirmat el.
Pana in prezent, 11 consilii locale din judetele Covasna, Harghita si Mures au adoptat acest proiect de hotarare initiat, in februarie, de catre Consiliul National Secuiesc (CNS).
Hotarari ale unor consilii locale din Harghita si Covasna prin care era aprobat un memorandum initiat de CNS privind infiintarea regiunii istrative "Tinutul Secuiesc" cu statut autonom au fost atacate in instanta de prefecti intrucat tema nu e de competenta CL si actele contravin Constitutiei.
Prefectul judetului Harghita, Jean-Adrian Andrei, declara, saptamana trecuta, ca au inceput sa apara, din partea autoritatilor publice locale, acte istrative prin care se incearca infiintarea regiunii "Tinutul Secuiesc". El afirma ca este vorba despre un memorandum initiat de Consiliul National Secuiesc (CNS), care se regaseste in hotarari aprobate de consiliile locale din comunele Ditrau, Lazarea, Suseni si din municipiul Gheorgheni. "Sunt acte istrative prin care se incearca a se crea o regiune istrativa, care sa fie denumita tinutul Secuiesc, acte care sa fie supuse atentiei atat Guvernului, cat si Parlamentului. Este vorba despre hotarari ale consiliilor locale prin care se aproba memorandumul trimis Guvernului si Parlamentului Romaniei, prin care se solicita crearea tinutului Secuiesc, un statut autonom acestei regiuni aprobat printr-o lege organica, delimitarea subdiviziunilor istrative din cadrul acestei regiuni sa se realizeze prin referendum local si, in acele unitati istrativ-teritoriale in care ponderea unei minoritati depaseste zece la suta, limba acesteia sa fie recunoscuta ca limba oficiala", preciza prefectul judetului Harghita.
El spunea ca Prefectura a atacat in instanta de contencios istrativ cele patru hotarari ale consiliilor locale, intrucat acestea contravin Constitutiei si legislatiei in vigoare. "In primul rand, aceste solicitari contravin Constitutiei Romaniei si reglementarilor din actele normative. Mai mult decat atat, aceste acte nu sunt valabile, intrucat exista o lipsa a competentelor materiale a consiliilor locale de a emite sau a adopta astfel de acte istrative. De aceea, orice hotarare care vizeaza astfel de teme nu poate fi adoptata in baza unei competente legale, in consecinta nu pot produce raporturi juridice si nu are forta executorie, nefiind obligatorie", explica Jean-Adrian Andrei.
Jean-Adrian Andrei spunea ca astfel de acte istrative vor mai fi adoptate in perioada care urmeaza si le transmitea autoritatilor locale ca Prefectura va ataca in instanta initiativele "ilegale". La randul sau, prefectul de Covasna, Marius Popica, a atras atentia consiliilor locale, intr-o circulara, ca nu este in atributiile lor sa aprobe documente programatice privitoare la politicile statale in materia organizarii istrativ-teritoriale a statului sau stabilirea limbii oficiale.
"Avand in vedere aprobarea de catre Consiliul Local Ozun a unei petitii, intitulata memorandum, prin care este promovata separarea teritoriala pe criterii etnice, va atragem atentia asupra faptului ca o hotarare cu un asemenea obiect este nelegala", sublinia, in circulara, prefectul de Covasna.
Marius Popica declara ca astfel se doreste evitarea unor procese, atentionand consiliile locale ca este nelegala adoptarea unui astfel de document. "Este mai bine sa prevenim incalcarea legii, ca sa nu ajungem la o serie de procese. Hotararea Consiliului Local Ozun am atacat-o in instanta", spunea el.
CNS a cerut, in luna februarie, celor 153 de consilii locale din secuime sa adopte cate o hotarare in care sa solicite crearea unei regiuni istrative a Romaniei, denumita tinutul Secuiesc, un statut autonom pentru regiune, decizii care sa fie trimise apoi inclusiv forurilor internationale. Conducerea CNS a propus atunci, intr-o scrisoare, celor 153 de consilii locale din secuime sa adopte cate o hotarare cu privire la unele masuri privind "apararea unor interese legitime ale locuitorilor".
Potrivit proiectului de hotarare pe care CNS il propunea spre aprobare consiliilor locale, acestea urmau sa solicite Parlamentului si Guvernului sa respecte toate angajamentele internationale ale Romaniei adoptate in domeniul protectiei minoritatile nationale. De asemenea, consiliile locale urmau sa solicite crearea unei regiuni istrative denumita "Tinutul Secuiesc", care sa aiba statut autonom, iar delimitarea subdiviziunilor istrative din cadrul regiunii s-ar realiza prin referendum local. De asemenea, in proiectul pe care CNS il propunea spre aprobare consiliilor locale se solicita ca in unitatile teritorial-istrative in care ponderea unei minoritati nationale depaseste zece la suta, limba acesteia sa fie recunoscuta ca limba oficiala, avand acelasi statut ca limba oficiala a statului.
Hotararile consiliilor locale urmau sa fie comunicate prefecturilor, Comitetului Regiunilor din UE, Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Congresului Autoritatilor Locale si Regionale a Consiliului Europei, precum si Consiliului Drepturilor Omului din cadrul ONU.
