SIIJ, aproape de desființare. Contrele magistraților cu politicienii
După trei ani de scandal, secția specială de anchetare a magistraților ar putea fi în sfârșit desființată.
Proiectul care a născut atât de multe controverse a ajuns la arlament, unde a stârnit noi reacții.
Decizia ca dosarele magistraților să fie cercetate de procurori desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii în cadrul parchetelor este criticată de oamenii din breaslă.
”De fapt, apar mai multe secții mici”, au acuzat și politicienii de la USR.
Ministrul justiției a trimis parlamentului un proiect de desființare a Secției Speciale prin care anchetele magistraților vor fi preluate de 42 procurori, ce vor fi numiți în mai multe parchete din toată țara. Ministrul spune că este cea mai bună soluție găsită după trei ani de tărăgănări.
Cătălin Predoiu, ministrul Justiției: „Pierd timp, să stăm să ne uităm la soare? Nu e restant acest obiectiv din 2020, din 2019, de când s-a înființat?”
Mai multe asociații au criticat textul
Mai multe asociații invitate online au criticat foarte dur textul și, printre altele, au militat ca dosarele să revină la instanțe specializate.
Alexandra Lăncrănjan, Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor: „Proiectul, în afară de a desființa formal o structură nu aduce niciun beneficiu și nu respectă niciun aviz al organismelor internaționale”
USR a cerut amânarea dezbaterilor, mai ales că inițiativa lor este blocată la Senat.
Stelian Ion, deputat USR: „Desființarea SIIJ e atomizată de mai multe SIIJ-uri mai mici, nu e o modalitate de rezolvare a problemei”
Laura Vicol, președinte Comisia Juridică din Camera Deputaților: „Ceea ce faceți este un atac. Atât timp cât spuneți că magistrații - nu am spus că toți - puneți o presiune. Au fost și azi la masă persoane care au fost anchetate de DNA”
Politicienii au făcut deseori legătura între existența secției speciale și cozile de tiruri de la intrările în țară. Desființarea secției a fost cerută de Bruxelles, oficialii europeni condiționând accesul României la spațiul Schengen de reformarea justiției. Și noul context de securitate ar putea fi favorabil aderării noastre la Schengen deoarece Uniunea Europeană are nevoie de protecția frontierelor externe.
Victor Negrescu, europarlamentar: „Franța deține președinția Consiliului Uniunii Europene, că interpelărilor pe care le-am făcut și eu, le-a făcut și Guvernul, acest stat s-a arătat favorabil aderării României la spațiul Schengen, oferindu-ne oportunitate ca să avem un vot în Consiliul în care se decide acest lucru. Sperăm ca și Olanda să sprijine acest demers”
O decizie s-ar putea lua la Bruxelles, în Consiliul Justiție și Afaceri Interne, la începutul lunii martie.
