Gripa - ce este și care sunt simptomele. Ce tip de virus circulă în România

Autoritățile din domeniul sănătății au subliniat faptul că, iarna aceasta, au circulat mai multe tulpini de virus gripal, iar virusul de tip A (H1N1) este responsabil pentru cele mai multe dintre cazurile severe de gripă, în special la persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii și copiii mici.

De asemenea, medicii recomandă vaccinarea ca măsură de prevenire, întrucât vaccinul gripal este eficient împotriva tulpinilor circulante.

Reamintim că, la 30 ianuarie 2025, Ministerul Sănătății a anunțat declararea stării de alertă epidemiologică în România, pentru a limita răspândirea infecțiilor respiratorii, inclusiv a gripei, în contextul unei creșteri alarmante a cazurilor de îmbolnăvire.

Simptomele gripei

În lunile ianuarie-februarie 2025, România se confruntă cu două tipuri de gripă: gripa A și gripa B. Inițial, gripa debutează ca o simplă răceală, cu simptome precum nas înfundat, dureri musculare și febră, însă ulterior, aceste simptome pot deveni complicații.

Pacienții trebuie să știe că gripa poate fi diagnosticată și pot găsi în farmacii mai multe tipuri de teste simple pentru gripa A și B sau teste pentru gripă și covid.

Gripa este o afecțiune virală care debutează brusc și poate provoca simptome intense, afectând atât adulții, cât și copiii. Cele mai frecvente simptome includ:

• Dureri musculare

• Dureri de cap

• Febră ridicată, însoțită de frisoane

Pe lângă aceste manifestări principale, pot exista și alte simptome precum:

• Tuse persistentă

• Dureri în gât

• Rinoree (secreții nazale)

• Oboseală excesivă

• Greață, vărsături sau diaree (mai frecvente la copii)

De obicei, simptomele gripei se ameliorează în aproximativ 7-14 zile, însă, în cazul unor persoane, boala poate evolua către complicații grave.

Anumite categorii de pacienți, precum vârstnicii, copiii mici, femeile însărcinate și persoanele cu boli cronice, sunt mai predispuse la complicații care pot prelungi recuperarea sau chiar pune viața în pericol. Printre cele mai frecvente complicații se numără:

· Pneumonie – poate fi cauzată de virusul gripal sau de o suprainfecție bacteriană

· Infecții ale sinusurilor sau urechilor – mai frecvente la copii

· Miocardită – inflamație a mușchiului cardiac

· Encefalită – inflamație a creierului, care poate duce la complicații neurologice severe

· Insuficiență cardiacă

· Insuficiență renală

Când mergem la medic - simptomele care necesită asistență medicală urgentă

În unele cazuri, gripa poate avea manifestări severe, care impun prezentarea imediată la medic. Printre acestea se numără:

• Dificultăți de respirație sau respirație accelerată

• Culoare albăstruie a feței sau buzelor

• Dureri puternice în piept

• Slăbiciune musculară severă (pacientul nu se poate ridica din pat)

• Deshidratare severă (gură uscată, lipsa urinării)

• Febră foarte mare (peste 40°C)

• Tuse persistentă care nu se ameliorează după 2 săptămâni

• Amețeală, confuzie sau pierderea stării de conștiență

Gripa de tip A

Gripa de tip A este una dintre cele mai agresive forme ale virusului gripal, având un debut brusc și simptome severe. Spre deosebire de o simplă răceală, gripa A poate evolua rapid și poate duce la complicații grave, mai ales la persoanele vulnerabile.

Virusul care o provoacă suferă mutații frecvente, adaptându-se în permanență și reușind astfel să ocolească sistemul imunitar. Tocmai această capacitate de schimbare îl face dificil de prevenit și extrem de transmisibil de la un sezon al gripei la altul.

Un alt factor care îl face atât de contagios este varietatea subtipurilor. Virusurile gripale de tip A sunt clasificate în funcție de două proteine aflate pe suprafața lor:

• Hemaglutinina (H) – are 18 subtipuri, de la H1 la H18

• Neuraminidaza (N) – are 11 subtipuri, de la N1 la N11

La oameni, cele mai frecvente forme sunt AH1N1 și AH3N2, responsabile pentru majoritatea cazurilor de gripă sezonieră. Însă, chiar dacă aceste subtipuri rămân predominante, ele nu sunt identice de la un an la altul. Virusurile gripale suferă mutații frecvente, ceea ce face ca sistemul nostru imunitar să nu le recunoască ușor, chiar dacă ne-am îmbolnăvit de gripă și în sezoanele anterioare.

Simptomele gripei A

În cazul gripei de tip A, simptomele apar brusc și sunt intense. Printre cele mai frecvente manifestări se numără:

• Febră ridicată, instalată brusc

• Tuse uscată, persistentă (poate dura peste două săptămâni)

• Dureri musculare și articulare

• Dureri de cap puternice

• Senzație de oboseală extremă

• Nas care curge sau este înfundat

• Dureri în gât

De obicei, febra dispare în aproximativ o săptămână, însă tusea și starea de slăbiciune pot persista mai mult timp. În cazurile severe, gripa A poate evolua către complicații periculoase, mai ales la vârstnici, copii mici sau persoane cu boli cronice.

Complicațiile gripei A

Deși majoritatea pacienților se recuperează în câteva zile sau cel mult două săptămâni, gripa A poate duce la complicații grave, precum:

· Infecții ale sinusurilor și urechii

· Pneumonie – una dintre cele mai periculoase complicații

· Miocardită – inflamație a mușchiului inimii

· Encefalită – inflamație a creierului, cu posibile efecte neurologice

· Miozită și rabdomioliză – afecțiuni inflamatorii ale mușchilor

· Insuficiență respiratorie sau insuficiență multi-organică

· Sepsis – o reacție inflamatorie severă care poate fi fatală

De asemenea, gripa A poate agrava afecțiuni preexistente, cum ar fi bolile cardiace cronice sau astmul bronșic.

De ce unii oameni mor de gripă

La nivel mondial, gripa provoacă anual între trei și cinci milioane de cazuri severe și între 291.000 și 646.000 de decese, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Aceste cifre pot varia semnificativ de la un an la altul.

„A muri din cauza gripei nu este ca și cum ai muri din cauza unui glonț sau a unei mușcături de văduvă neagră”, explică Amesh Adalja, specialist în boli infecțioase la Centrul pentru Securitate în Sănătate al Universității Johns Hopkins.

„Prezența virusului în sine nu este ceea ce ucide o persoană. O boală infecțioasă implică întotdeauna o interacțiune complexă cu gazda sa.”

Cum acționează virusul gripal în organism

După ce pătrunde în organism – de obicei prin ochi, nas sau gură – virusul gripal începe să atace celulele umane din nas și gât, utilizându-le pentru a se multiplica. În fața acestei invazii, sistemul imunitar reacționează puternic, trimițând un număr mare de globule albe, anticorpi și molecule inflamatorii pentru a distruge virusul. Celulele T atacă și elimină țesuturile infectate, în special în tractul respirator și plămâni, unde virusul se instalează cel mai frecvent, conform scientificamerican.

În majoritatea cazurilor, un adult sănătos reușește să învingă virusul și se recuperează în câteva zile sau săptămâni. Totuși, uneori răspunsul imun este prea puternic, distrugând prea mult țesut pulmonar și provocând hipoxie – lipsa de oxigen în sânge, ceea ce poate duce la deces.

În alte situații, nu virusul gripal în sine provoacă o reacție imună fatală, ci o infecție secundară care profită de un sistem imunitar slăbit. Cel mai adesea, este vorba despre bacterii, precum Streptococcus sau Staphylococcus, care infectează plămânii. O infecție bacteriană a tractului respirator se poate răspândi și în alte părți ale corpului, ajungând în sânge și provocând șoc septic – o reacție inflamatorie severă care afectează mai multe organe și poate fi fatală.

Complicații grave asociate gripei

În afară de pneumonia bacteriană, gripa poate cauza numeroase complicații secundare, de la infecții ușoare ale sinusurilor și urechilor până la afecțiuni severe, precum:

· Miocardita – inflamația mușchiului inimii

· Encefalita – inflamația creierului

· Miozita și rabdomioliza – afecțiuni care afectează mușchii

· Sindromul Reye – o boală cerebrală rară, care apare de obicei după o infecție virală

· Sindromul Guillain-Barré – o afecțiune în care sistemul imunitar atacă nervii periferici, ducând la paralizie parțială sau completă, uneori necesitând ventilare mecanică pentru menținerea respirației.

Deși mai rare, aceste complicații pot fi fatale.

Ce factori influențează severitatea gripei

Numărul deceselor cauzate de răspunsul imunitar la infecția virală inițială versus o infecție bacteriană secundară depinde, în parte, de:

· Tulpina virală – unele sunt mai agresive și afectează sistemul imunitar mai sever.

· Condițiile sanitare – igiena și mediul în care sunt tratați pacienții pot influența riscul de infecții secundare.

Studiile sugerează că, în timpul pandemiei de gripă din 1918, majoritatea deceselor au fost cauzate de infecții bacteriene ulterioare. Pe de altă parte, tulpini mai virulente, precum cele responsabile pentru gripa aviară, pot declanșa un răspuns inflamator atât de puternic încât sistemul imunitar cedează înainte ca bacteriile să intervină.

„Ipoteza este că tulpinile mai agresive declanșează un răspuns inflamator mai puternic”, explică Adalja.

„De asemenea, depinde de grupa de vârstă afectată. În pandemia H1N1 din 2009, cea mai afectată categorie a fost cea a tinerilor adulți, iar multe cazuri au evoluat către pneumonie virală severă.”

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, persoanele cu cel mai mare risc de a dezvolta complicații grave sunt:

• Copiii cu vârste între 6 și 59 de luni

• Persoanele de peste 65 de ani

• Femeile însărcinate

• Lucrătorii din domeniul sănătății

• Persoanele cu boli cronice, cum ar fi HIV/SIDA, astm, boli cardiace sau pulmonare