Numărul copiilor diagnosticați cu noua formă de hepatită este în creștere

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor a anunțat marți că sunt deja 190 de cazuri în întreaga lume. Cele mai multe, în Marea Britanie. Până acum, a murit un copil iar 17 au avut nevoie de transplant de ficat. Fetița de 5 ani depistată în România este în stare stabilă, dar va rămâne, în spital.

Copila diagnosticată cu noua formă de hepatită a fost internată într-un spital din București în urmă cu 3 săptămâni.

Pacienta este o fetiță de 5 ani, care a ajuns la spital pe 4 aprilie. Medicii spun că nu a fost detectată nicio infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au ieșit negativi. Copilă, care este în stare stabilă, nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură cu celelalte cazuri raportate de OMS Europa.

Medicii spun că la început, simptomele seamănă cu cele ale unei răceli: copilul are o stare subfebrilă, este letargic, nu mai are chef de joacă. Apoi apar vărsături, scaune modificate și dureri abdominale. Severitatea se instalează când tegumentele se îngălbenesc, urina este foarte închisă la culoare, iar scaunul foarte deschis.

Andrea Amon, director ECDC: „Sunt investigaţii în desfăşurare în toate ţările care au confirmat cazuri, dar deocamdată cauza acestei hepatite este necunoscută. O posibilă cauză ar putea fi o legătură cu o infecţie provocată de un adenovirus. În orice caz, investigaţiile au exclus prezenţa vreunuia din virusurile hepatice cunoscute până în prezent, respectiv A, B, C, D şi E''.

Adenovirusurile pot provoca mai multe boli, inclusiv răceala obișnuită, bronșita, pneumonie, gastroenterită acută și inflamația stomacului sau a intestinelor. Există în total 49 de tipuri de adenovirus care pot afecta oamenii.

Iulia Țincu, medic pediatru: ''Discutăm de o cauză infecțioansă, laboratoare din întreaga lume încearcă să identifice despre ce virus este vorba. Vorbim de o afecțiune mult mai severă, în care capacitatea ficatului de a detoxifia organismul este dintr-o dată extrem de afectată''.

Unul dintre copiii diagnosticați cu noul tip de hepatită a murit, iar alți 17 au avut nevoie de transplant hepatic. Cei mai mulţi au între 2 şi 5 ani.

Iulia Țincu: ''Discutăm însă de un număr mare de afecțiuni severe, la o vârstă vulnerabilă într-o perioadă foarte scurtă de timp, având caracteristici asemănătoare, dar care în momentul în care trebuie să găsim etiologia nu reușim s-o realizăm, motiv pentru care nivelul înalt de suspiciune există peste tot în lume în ceea ce privește posibil apariția unui nou agent infecțios, existența unor mutații sau modifcări imunologice severe ce pot să determine genul acesta de afecțiuni aberante''.

Alexandru Rafila, Ministrul Sănătății: ''Care sunt diferențele față de celelate tipuri de hepatită? Diferența este legată de faptul că o hepatită A poate să dea rareori o formă fulminantă, dar acolo știi cauza, știi care este evoluția naturală a bolii, care sunt posibilitățile terapeutice. Necunoscând cauza nu putem să facem aprecieri legate de evoluție neavând la îndemână o resursă terapeutică specifică cauzei pentru că ea nu este cunoscută''.

Peste o sută de cazuri au fost confirmate până acum doar în Marea Britanie. Celelalte s-au înregistrat în Uniunea Europeană, Statele Unite și Israel. Una dintre ipoteze este că izolarea din timpul pandemiei i-a făcut mai vulnerabili pe copiii mici care nu au mai fost expuşi adenovirusurilor specifice vârstei.