Semnele care arată că ai putea face diabet în următorii 10 ani. Un român din cinci este în această situație

Concluzia este îngrijorătoare. Din cauza stilului de viață nesănătos, mulţi dintre ei riscă să li se adauge celor aproape un milion de diabetici care apar, în prezent, în registre. Printre factorii favorizanți sunt sedentarismul și obezitatea. Medicii spun, însă că, în acest stadiu, cei aflați în pericol își pot recupera sănătatea, dacă iau măsuri imediate.

Pe baza unui chestionar despre stilul de viață și a unui test de sânge cu rezultat rapid, autorii programului au clasificat riscul de îmbolnăvire în următorii 10 ani. În 15,6% din cazuri acesta este moderat, 14,9% au risc mare, iar 6% sunt în pericol imediat.

O doamnă, căreia medicul i-a recomandat să dea jos 30 de kilograme, nu are cazuri de diabet în familie. Dar face parte din cei cu nivel redus de activitate zilnică. Statistica arată că aproape o treime dintre respondenți nu fac mișcare măcar 30 de minute pe zi, iar 42% mănâncă rar legume și fructe.

Dan Zaharescu, director executiv A.R.P.I.M.: „Trebuie să anticipăm care vor fi evoluțiile pe termen mediu și lung, ca să putem să anticipăm necesarul de medicamente al populației. Aproximativ jumătate dintre cei care suferă de diabet sunt diagnosticați.”

Acest proiect-pilot îi vizează pe românii care nu au în prezent diagnosticul de diabet. Din cei 4.000 evaluați până acum, 77% nu au rude de gradul I suferinde, iar aproape 79% spun că nu știu, din istoricul medical, să fi avut vreodată glicemia în afara valorilor normale. Însă acesta este primul pas spre un diagnostic corect. O analiză de sânge ”la liber” costă, în clinici, cam 12 lei și e gratuită, cu trimitere de la medicul de familie. Și este un leu, dacă un cunoscut are un asemenea aparat.

Obligatoriu, testul se face după un post alimentar nocturn de 12 ore, și se repetă, la indicația medicului curant. Starea premergătare afecțiunii cronice e numită prediabet și este reversibilă.

Dr. Laura ene, medic diabet: „Renunțăm la zahărul concentrat sub orice formă: zahăr, miere, gemuri, dulcețuri, patiserie, cofetărie, snack-uri din făină albă. Toate aceste lucruri foarte la îndemână fac foarte mult rău corpului nostru. Carnea, peștele, brânza și ouăle nu cresc glicemia. Desigur că excesul poate să strice echilibrul metabolic al corpului prin creșterea în greutate, dar nu cresc efectiv glicemia.”

Excesul de carbohidrați ne duce, evident, într-un cerc vicios, care favorizează apariția bolilor de inimă, a confirmat și cercetarea finalizată recent de un medic londonez.

Dr. Cristopher Rentch, autorul studiului: „Am văzut că aceste riscuri sunt prezente și la bărbați, și la femei, care au valori moderate ale zahărului din sânge, sub pragul celor de diabet.”

Ramona Constantin, medic rezident chirurgie cardiovasculară: „Avem atât în partea de chirurgie cardiacă cât și la chirurgie cardiacă pacienți cu multiple comorbidități, dar cel mai frecvent sunt și diabetici. Au nevoie de intervenții chirurgicale ample, de cele mai multe ori.”

În formele grave, diabetul afectează vederea până la orbire și circulația sângelui în picioare, reducând mobilitatea bolnavului.