LASATA SECULUI, traditii si obiceiuri. Ziua in care se fac placinte pentru soacre si se aprind focuri uriase
LASATA SECULUI. Anul acesta, Lasata Secului este sarbatorita duminica, 22 februarie, cu o zi inainte de intrarea in Postul Mare.
LASATA SECULUI reprezinta o sarbatoare ce semnifica ultima zi cand se mai poate manca "de dulce", inainte de a incepe unul din cele patru mari posturi randuite in Biserica Ortodoxa (Postul Nasterii Domnului, Postul Sfintelor Pasti, Postul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel si Postul Adormirii Maicii Domului).
LASATA SECULUI de Paste pastreaza acte rituale specifice unui inceput de an agrar celebrat la echinoctiul de primavara. In Muntenia, de Lasata secului, se prepara placinte cu branza dulce si stafide ce se ofera soacrelor, ca relatiile sa ramane dulci in timpul Postului Pastelui. In duminica Lasatului sec de branza se mai ofera copiilor nevoiasi sapte sticle de lapte, reprezentand cele sapte saptamani ale postului.
Exista o serie de traditii si de obiceiuri care se tin cu ocazia Lasatei secului dinaintea Postului Pastelui. Astfel, in sudul tarii gazda leaga o bucata de halvita cu o sfoara si se plimba prin fata tinerilor oaspeti, iar acestia trebuie s-o prinda cu gura. Cine o prinde, pastreaza desertul ca recompensa. In centrul tarii, de LASATA SECULUI se aprind focuri pe dealuri, pentru a purifica satele si pentru a alunga spiritele rele.
In unele zone se fac petreceri in duminica Lasatei Secului. Acesta este ultimul prilej de distractie colectiva, inainte de a se intra in perioada Postului Pastilor. Sarbatoarea are loc dupa asfintitul soarelui si este legata prin tematica de ceremonialul Mascatilor, dar se reduce doar la un schimb de strigaturi satirice, chiar rautacioase intre fetele batrane si "tomnaticii" care au ramas necasatoriti.
