Lege istorică în România: vârsta de pensionare a magistraților crește de la 48 la 65 de ani, pensiile se reduc
Proiectul de lege privind pensiile speciale ale magistraților a fost adoptat marți rapid în comisiile parlamentare. Urmează votul final în plenul Camerei Deputaților.
Noua lege prevede creșterea vârstei de pensionare de la 48 la 65 de ani și, în paralel, o reducere a cuantumului pensiilor de serviciu.
În prima zi de activitate parlamentară din această sesiune, aleșii au analizat proiectul care aduce modificări semnificative pentru pensionarea magistraților.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
Potrivit proiectului inițiat de coaliția de guvernare, vârsta de pensionare crește la 65 de ani pentru toți magistrații care intră în sistem începând cu 1 ianuarie 2026.
Magistrații care vor intra în profesie de anul viitor vor ieși la pensie, la fel ca orice alt angajat, la vârsta standard de 65 de ani.
Proiect criticat de CSM, dar cerut de Comisia Europeană
În cazul celor aflați deja în activitate, vârsta minimă de pensionare va crește treptat, de la 48 la 65 de ani, până în anul 2045. În plus, pentru a beneficia de pensie de serviciu, va fi necesară o vechime de minimum 25 de ani în funcții specifice din sistemul judiciar.
Proiectul a fost criticat de reprezentanții Consiliului Superior al Magistraturii. Legea face parte din angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Printre jaloanele impuse de Comisia Europeană se numără și reformarea sistemului de pensii, în sensul reducerii inechităților dintre diferitele categorii de beneficiari. Altfel, România riscă să piardă 230 de milioane de euro din PNRR.
