Motivul pentru care arheologii se tem să deschidă mormântul primului împărat chinez. Mausoleul, neatins de peste 2.000 de ani

În 1974, niște fermieri au dat peste una dintre cele mai importante descoperiri arheologice din toate timpurile pe un câmp neînsemnat din provincia Shaanxi din China. În timp ce săpau, au găsit fragmente ale unei statui din lut, notează ILF Science.

Săpăturile arheologice au dezvăluit că terenul se afla deasupra mai multor gropi care erau pline cu mii de modele de teracotă în mărime naturală de soldați și cai de război, precum și alți oficiali și slujitori de la curtea primului împărat chinez.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că „misiunea” acestei armate de teracotă era să păzească mausoleul lui Qin Shi Huang, primul împărat al dinastiei Qin care a domnit între anii 221 și 210 î.Hr.

Arheologii nu vor să intre în mormântul primului împărat chinez

În timp ce mari părți ale necropolei din jurul mausoleului au fost explorate, mormântul împăratului în nu a fost niciodată deschis, în ciuda tuturor intrigilor care îl înconjoară, de mai bine de 2.000 de ani de la sigilarea sa.

Un prim motiv al acestei ezitări este faptul că arheologii sunt îngrijorați de modul în care săpăturile ar putea deteriora mormântul, ducând astfel la pierderea unor informații istorice importante. În prezent, numai tehnicile arheologice invazive ar putea fi utilizate pentru a intra în mormânt, existând un risc ridicat de a provoca daune ireparabile.

Unul dintre cele mai clare exemple în acest sens provine de la săpăturile din orașul Troia efectuate în anii 1870 de Heinrich Schliemann. În graba și naivitatea sa, munca sa a reușit să distrugă aproape toate urmele orașului pe care își propusese să îl descopere. Arheologii sunt siguri că nu vor să fie nerăbdători și să facă din nou aceleași greșeli.

Oamenii de știință au avansat ideea de a utiliza anumite tehnici neinvazive pentru a privi în interiorul mormântului. Una dintre idei este utilizarea muonilor, produsul subatomic al coliziunii razelor cosmice cu atomii din atmosfera Pământului, care pot fi folosiți ca o formă de radiografie.

Deschiderea mormântului ar putea fi însoțită și de pericole mult mai imediate și mai mortale. Într-o relatare scrisă de istoricul antic chinez Sima Qian la aproximativ 100 de ani după moartea lui Qin Shi Huang, acesta explică faptul că mormântul a fost concepute pentru a ucide orice intrus.

„Au fost construite palate și turnuri pitorești pentru o sută de oficiali, iar mormântul a fost umplut cu artefacte rare și comori minunate. Meșteșugarilor li s-a ordonat să facă arbalete și săgeți pregătite să tragă în oricine intră în mormânt. Mercurul a fost folosit pentru a simula cele o sută de râuri, Yangtze și Râul Galben, precum și marea cea mare, și a fost pus să curgă mecanic”, notează istoricul antic.

Chiar dacă armele vechi de 2.000 de ani nu mai reprezintă o amenințare majoră, această relatare sugerează că un „potop” de mercur lichid toxic ar putea inunda zona în care se vor face săpături arheologice. Pericolul este suținut și de faptul că studiile științifice au arătat că nivelul de mercur din jurul mormântului este peste limitele normale.