Studiu. Vaccinurile anticovid ar putea crește riscul de tulburări menstruale
Riscul de tulburări menstruale este „uşor crescut" în cele trei luni de la istrarea unui vaccin ARN mesager anticovid, sugerează un studiu publicat miercuri de autorităţile sanitare ze.
Studiul „arată o creştere cu 20% a riscului de sângerare menstruală abundentă care necesită tratament spitalicesc în decurs de 1 până la 3 luni", după istrarea primei doze dintr-un vaccin produs de Pfizer sau Moderna, rezumă într-un comunicat organizaţia Epi-Phare, care reuneşte autoritatea pentru medicamente şi securitate socială, însărcinată în special cu protecţia persoanelor în materie de sănătate.
De la începutul campaniilor de vaccinare anticovid, în urmă cu aproape doi ani şi jumătate, multe femei au raportat tulburări ale ciclului menstrual.
Pe baza acestor informaţii, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a inclus prezenţa sângerărilor menstruale abundente ca posibil efect secundar al vaccinurilor cu ARN mesager produse de Pfizer/BioNTech şi Moderna.
Studiile pe acest subiect rămân însă contradictorii, susţine AFP. Cel realizat de Epi-Phare le oferă argumente celor care susţin existenţa unei astfel de legături.
Cercetătorii au identificat statutul vaccinal al câtorva mii de femei spitalizate pentru sângerare menstruală abundentă în 2021 şi 2022. Situaţia lor a fost comparată cu cea a unui grup de control format din femei care nu au fost tratate din acest motiv.
Concluzia studiului este că riscul unei astfel de tulburări menstruale este „puţin mai mare" prima dată când o femeie primeşte un vaccin Moderna sau Pfizer, fiecare istrat în câte două doze succesive. Riscul durează trei luni şi apoi, chiar şi după o doză de rapel ulterioară, dispare.
Aceste rezultate contrastează cu cele ale unui studiu la scară largă realizat în Suedia şi publicat în primăvara anului 2023 în BMJ. Aceasta a estimat că nu există dovezi solide ale unei legături între vaccinarea Covid şi tulburările menstruale.
Chestionaţi de AFP cu privire la aceste concluzii diferite, cercetătorii Epi-Phare au invocat diferenţe de metodologie între cele două studii. Ei au menţionat în special că studiul suedez a luat în considerare o perioadă de risc care a început la mai bine de o săptămână după vaccinarea pacienţilor.
O astfel de strategie „ar fi putut duce la mascarea unei eventuale creşteri a riscului care se produce puţin mai târziu", a explicat epidemiologul Rosemary Dray-Spira, care a supravegheat studiul z, în cadrul căruia s-a optat să se aştepte o lună după prima doză de vaccin.
