București - ce să vizitezi, ce să mănânci și ce să nu ratezi ca turist în capitala României. Totul despre Micul Paris

Pe lângă atracțiile culturale și gastronomice, Bucureștiul surprinde prin viața sa de noapte animată, parcurile vaste și evenimentele care transformă fiecare vizită într-o experiență de neuitat.

Plină de istorie și cultură, capitala țării, București, este supranumită „Micul Paris”. Dacă vrei să vizitezi Bucureștiul, continuă să citești pentru a afla tot ce trebuie să știi.

Aeroport și transport public

Cel mai aglomerat aeroport din România este Aeroportul Internațional Henri Coandă București, situat la nord de capitală, în Otopeni – de aici și denumirea scurtă „Aeroportul Otopeni”.

Aeroportul Otopeni se află la aproximativ 20 km de centrul Bucureștiului (Piața Universității sau Piața Unirii). În funcție de oră, trafic și mijlocul de transport ales, vei avea nevoie de aproximativ 25-50 de minute pentru a ajunge la destinație.

Terminalele de sosiri și plecări sunt în clădiri separate, conectate printr-un tunel pietonal de 10 minute.

Există trei modalități de a ajunge de la Aeroportul Otopeni în centrul Bucureștiului:

• Taxi sau transfer privat – costă între 12-25 euro

• Autobuz shuttle (transport public) – costă 2 euro

• Tren expres până la Gara de Nord – costă 2 euro

Autobuz de la Aeroportul Otopeni

STB (compania de transport public a Bucureștiului) operează singura linie de autobuz shuttle de la Aeroportul Otopeni către centrul orașului București (ultima stație: Piața Unirii), linia 100.

Ruta trece relativ aproape de principalele hoteluri din București, stațiile de metrou și zona Centrului Vechi.

Autobuzul pleacă de la parterul aeroportului (zona de sosiri internaționale este la etajul 1). Ieși din clădirea terminalului și mergi spre dreapta. Programul este:

· Luni-Vineri: la fiecare 15-20 minute, între orele 06:00-23:00

· Weekend și sărbători: la fiecare 20-30 minute

Biletul dus-întors este ieftin, 8,5 Lei (2€). Poți cumpăra biletele astfel:

· De la automatul roșu aflat chiar în stația de plecare a autobuzului

· Plată less cu card bancar la aparatul din autobuz (cea mai simplă metodă)

· Prin SMS: trimite un mesaj cu textul „C” la numărul 7458 (mai multe detalii pe site-ul STB)

· Prin aplicația mobilă 24pay

Șoferii nu vând bilete! Autobuzul circulă și în sens invers, de la Piața Unirii spre Aeroportul Otopeni, pe aceeași rută expres.

O altă opțiune este autobuzul 442, dar acesta are capăt de linie la Piața Presei Libere, în partea de nord a orașului.

Trenul de la Aeroportul Otopeni la Gara de Nord

Există un tren direct care leagă Aeroportul Otopeni de Gara de Nord (principala gară a Bucureștiului), fără opriri intermediare.

Stația de tren a aeroportului se află în afara terminalului, pe o platformă suspendată, acoperită cu un acoperiș verde. După ce ieși din sala de sosiri, o vei vedea.

Trenurile circulă la fiecare 40 de minute și călătoria durează 25 de minute. Poți verifica programul online.

Preț & unde cumperi bilete:

• 5,5 Lei (~1€)

• De la automatele de bilete din gară sau pe peron

• Online sau direct în tren

Taxi de la Aeroportul Otopeni la centrul Bucureștiului

Un taxi de la Aeroportul Otopeni spre centrul Bucureștiului costă între 50 - 80 Lei (10 - 17€). Este o variantă bună, mai ales după un zbor lung.

Folosește terminalele galbene de comandă taxi aflate la ieșirea din zona de sosiri internaționale.

Dacă vrei să eviți taxiurile clasice, folosește Uber sau Bolt.

De obicei, Uber/Bolt costă la fel ca un taxi, dar în orele de vârf prețul poate crește (maxim 80 Lei / 18€).

Obiective turistice în București

Palatul Parlamentului

Acesta este probabil cel mai impresionant loc pe care îl poți vizita în București. Palatul Parlamentului (cunoscut și sub numele de Casa Poporului) este a doua cea mai mare clădire istrativă din lume, după Pentagonul din SUA, dominând centrul capitalei României. Pentru a construi această structură impunătoare, o mare parte din centrul istoric al orașului (aproximativ 5% din suprafața totală a Bucureștiului) a fost demolată, iar aproximativ 40.000 de locuitori au fost strămutați.

Lucrările au început în 1983 și s-au finalizat complet abia în 1997 (când comunismul a luat sfârșit în România, în 1989, clădirea era finalizată în proporție de 80%). Palatul are aproximativ 1.000 de camere, 30 de săli de bal, 4 restaurante, 3 biblioteci, 2 parcări subterane, o sală mare de concerte și o piscină neterminată.

Centrul Vechi

Deși Centrul Vechi al Bucureștiului este o zonă relativ mică, acesta este locul perfect pentru a începe explorarea capitalei României. Restul orașului este un amestec de stiluri arhitectonice, dar aici, pe străduțele înguste și pietonale, vei regăsi farmecul vremurilor de altădată. Aceasta este una dintre puținele zone ale orașului care nu au fost distruse în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial sau de proiectul Centrului Civic.

Pe lângă frumusețea istorică, aici este și inima vieții de noapte din București și se spune că în Centrul Vechi se ascund o mulțime de legende. Ziua, străzile sunt pline de cafenele și restaurante unde te poți relaxa și observa forfota orașului, dar odată cu lăsarea serii, aici au loc cele mai bune petreceri din capitală.

Centrul Vechi este delimitat de câteva dintre cele mai importante bulevarde: Calea Victoriei la vest, Bulevardul Brătianu la est, Regina Elisabeta la nord și râul Dâmbovița la sud. Cele mai apropiate stații de metrou sunt Piața Unirii și Universitate.

Pasaj Macca – Vilacrosse

Unul dintre cele mai frumoase locuri ascunse (la propriu) din Centrul Vechi al Bucureștiului este Pasajul Macca – Vilacrosse. Poți intra pe aici fie de pe Calea Victoriei, fie de pe Strada Eugeniu Carada. Deși din exterior nu pare ceva deosebit, interiorul pasajului este absolut spectaculos.

Acest pasaj pietonal datează din secolul al XIX-lea, când această parte a Bucureștiului devenise un important centru economic, iar multe instituții și-au stabilit aici sediile. Pasajul a fost construit ca o scurtătură între două străzi importante din Centrul Vechi. Numele său provine de la doi proprietari care și-au vândut terenurile pentru ca această cale de trecere să poată fi construită.

Tinerii îndrăgostiți obișnuiesc să se plimbe pe această stradă din centrul capitalei. Stara se numără printre cele mai romantice locuri din București.

În trecut, aici a funcționat prima bursă de valori din București. Astăzi, pasajul găzduiește câteva cafenele și restaurante, dar principalul motiv pentru care merită vizitat este frumusețea sa arhitecturală, un exemplu remarcabil al splendorii Bucureștiului de secol XIX.

Mănăstirea Stavropoleos

O altă bijuterie a Centrului Vechi este Mănăstirea Stavropoleos, construită inițial în 1724, dar ruinată și restaurată ulterior. Dintre toate bisericile din centrul Bucureștiului, aceasta este cu siguranță cea mai frumoasă.

Arhitectura mănăstirii este un amestec fascinant de influențe românești, orientale, bizantine și renascentiste italiene târzii, dar stilul dominant este cel brâncovenesc, specific regiunii. Frescele uimitoare care împodobesc interiorul sunt în mare parte originale, datând din secolul al XVIII-lea.

Caru’ cu Bere

Situat chiar vizavi de Mănăstirea Stavropoleos, Caru’ cu Bere este, fără îndoială, cel mai frumos restaurant din București. Se spune că pe vremuri aici serveau masa Gheorghe Gheorghiu Dej și Nicolae Ceaușescu. Dacă vrei să încerci bucătăria tradițională românească, acesta este un loc excelent pentru a începe, iar interiorul său spectaculos va face experiența și mai plăcută.

Restaurantul a fost deschis în 1879, dar s-a mutat în clădirea actuală în 1899. Fiind un loc extrem de popular, este recomandat să îți rezervi o masă în avans.

Hanul cu Tei

Un alt colț de istorie din Centrul Vechi este Hanul cu Tei, un vechi han din București care a supraviețuit trecerii timpului. Construit în 1833, acesta este singurul han vechi din oraș care și-a păstrat aspectul original.

În trecut, hanul a fost deținut de doi negustori, Anastasie Hagi Gheorghe Polizu și Ștefan Popovici (ale căror inițiale pot fi văzute încă la intrare), fiecare dintre ei având câte 14 prăvălii.

Nu rata nici parcurile Herăstrău, Cișmigiu sau IOR. De asemenea, Grădina Botanica din București, Muzeul Cotroceni, Ateneul Român, Muzeul Satului și Fântânile din Piața Unirii sunt obictive pe care nu trebuie să le ratezi când ajungi în capitala României.

Legenda orașului București

Istoria Bucureștiului a parcurs un drum lung până când capitala a devenit orașul pe care îl cunoaștem astăzi. Legenda spune că Bucureștiul a fost fondat de un cioban pe nume Bucur, însă cel mai probabil a apărut spre sfârșitul secolului al XIV-lea, pe locul unei mici fortificații ce supraveghea o rută comercială importantă.

Deși începuturile sale sunt încă neclare, se știe că Bucureștiul s-a dezvoltat la intersecția a două rute comerciale esențiale: una care lega Peninsula Balcanică de Transilvania și porturile baltice.

O imagine mai clară apare în secolul al XV-lea. Prima mențiune documentară a orașului datează din 1459, într-un act emis de faimosul Vlad Țepeș, care folosea uneori Curtea Veche drept reședință. Ruinele acesteia pot fi vizitate și astăzi în Centrul Vechi.

Bucureștiul a profitat de poziția sa strategică și s-a dezvoltat ca un oraș comercial puternic. A devenit capitala Țării Românești în 1659, însă economia în plină expansiune nu a fost singurul factor luat în considerare. Proximitatea față de Dunăre, unde se aflau trupele otomane, era un avantaj pentru turci în cazul unei intervenții militare rapide, conform uncover-romania.

Datorită poziției sale geografice, Bucureștiul a fost un punct de tranzit esențial pentru comercianții care călătoreau din Balcani spre Transilvania. Extinderea influenței otomane a crescut și mai mult puterea comercială a orașului, apărând numeroase hanuri, precum Hanul Zlătari și Hanul Stavropoleos, menite să găzduiască negustorii străini.

În secolele ce au urmat, războaiele, incendiile, epidemiile de ciumă, cutremurele și frământările sociale au pus orașul la grea încercare. Cu toate acestea, rolul său politic a continuat să crească. În 1859, Bucureștiul a devenit capitala Principatelor Unite, iar în 1918, capitala României Mari.

La acea vreme, orașul avea mai degrabă un aspect oriental decât unul european. Totuși, istoria sa avea să se schimbe complet în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Istoria modernă a Bucureștiului a fost profund influențată de domnia Banca Națională a României.

Între cele două războaie mondiale, Bucureștiul și-a atins apogeul, fiind supranumit „Micul Paris” datorită arhitecturii sale și a elitei care adopta cultura ză.

Al Doilea Război Mondial a marcat însă sfârșitul brusc al acestei perioade de glorie. Bucureștiul a fost bombardat atât de Aliați, cât și de germani în 1944, suferind pierderi uriașe de vieți omenești și distrugerea unor repere arhitecturale importante. Această tragedie a fost doar preludiul evenimentului care a schimbat complet istoria orașului în secolul XX: instaurarea regimului comunist de către sovietici în 1947.

Odată cu venirea comuniștilor, Bucureștiul și-a pierdut farmecul interbelic. Naționalizările au expropriat proprietarii privați, iar elitele intelectuale și aristocratice au fost eliminate sau aruncate în închisori. Arhitectura cenușie a regimului s-a extins rapid, atingând apogeul în perioada dictaturii lui Nicolae Ceaușescu (1965-1989). Acesta a demolat sistematic clădiri emblematice și a relocat zeci de mii de oameni, încercând să transforme radical capitala.

Cel mai mare simbol al acestei transformări forțate este Casa Poporului, un record mondial al megalomaniei regimului comunist.

În decembrie 1989, Bucureștiul a devenit scena unor manifestații masive anticomuniste. Peste 1.000 de oameni au murit, iar numeroase clădiri emblematice din Piața Revoluției au fost incendiate. Anul următor a adus alte proteste violente, de data aceasta împotriva noului guvern neocomunist.

În mare parte a anilor ’90, capitala a trecut printr-un proces de tranziție dificil, urmat de o dezvoltare rapidă la începutul secolului XXI.

Vizitarea capitalei este o oportunitate excelentă de a înțelege mai bine istoria recentă a Europei de Est și evoluția unui oraș care a trecut prin nenumărate transformări.

Ce să mănânci în București

Gustări de stradă

Covrigi
- Covrigii sunt o gustare clasică în București. Se găsesc presărați cu sare, susan sau mac și sunt disponibili la orice patiserie stradală, la prețuri foarte mici (1-2 lei).

Merdenele
- Merdenelele sunt specifice sudului României și constau într-un aluat foietaj crocant, umplut cu brânză sărată și ou, uneori aromatizat cu mărar.

Plăcintă
 - Plăcinta românească este un produs de patiserie cu umpluturi variate, fie dulci (brânză cu stafide, dovleac), fie sărate (brânză sărată „Dobrogeană” sau varză). Se vinde la bucată sau la kilogram, în funcție de tip.

Gogoși
 - Gogoșile românești sunt mai simple decât cele americane, dar foarte gustoase. Pot fi pudrate cu zahăr sau umplute cu gem sau ciocolată.

condimente și supă de oase. Se servește cu muștar și este disponibil și ca fast food, mai ales în zone precum Piața Obor.

Shaorma
- Shaorma a devenit una dintre cele mai iubite mâncăruri de stradă din București. Este un wrap mare umplut cu carne rotisată de pui sau vită, cartofi prăjiți, salată de varză, murături și sosuri. Găsești câte o shaormerie la fiecare colț în București.

Alte mâncăruri tradiționale de încercat:

• Sarmale

• Ardei umpluți

• Mămăliguță cu brânză și smântână

• Ciorbă de burtă

• Ciorbă de fasole

• Tochitură

• Varză călită cu afumătură

• Papanași

• Cozonac