Palatul Mogoșoaia, locul din apropierea Bucureștiului unde poți evada de agitația orașului

Dacă nu ai vizitat până acum parcul și Palatul Mogoșoaia, poți face oricând o vizită acestei clădiri istorice din cele mai frumoase palate de la noi. 

Complexul este format din clădirea propriu-zisă, curtea acesteia cu turnul de veghe, casa de oaspeți, bucătăria, ghețării și cavoul familiei Bibescu, precum și biserica Sfântul Gheorghe, aflată lângă zidurile curții. Palatul Mogoșoaia a fost în posesia familiei Brâncoveanu timp de aproximativ 119 de ani, iar apoi a trecut în proprietatea familiei Bibescu.

Palatul Mogoșoaia - istoric

Construcția palatului Mogoșoaia a fost inițiată înainte de 1702 de către voievodul Constantin Brâncoveanu, renumit pentru promovarea stilului brâncovenesc.

Edificiul a fost finalizat în data de 20 septembrie 1702, conform unei inscripții pe fațada estică a palatului. Deși data exactă a începerii construcției nu este cunoscută, dar se știe că Brâncoveanu a început să achiziționeze teren în zonă încă din 1681

După execuția voievodului Brâncoveanu și a fiilor săi în 1714, proprietatea a fost confiscată de otomani și transformată în han.

Mai târziu, a fost răscumpărată și readusă în posesia familiei Brâncoveanu, iar ulterior, a fost preluată de familia Cantacuzino și apoi de familia Bibescu.

În perioada marcată de războaie și conflicte, palatul a suferit multiple distrugeri, atât din cauza evenimentelor istorice, cât și din cauza schimbărilor de proprietari.

Totuși, a reușit să-și recapete strălucirea datorită eforturilor de renovare întreprinse de diversele familii care l-au deținut.

Martha Bibescu a fost una dintre proprietarele care a făcut un efort deosebit în renovarea și transformarea palatului Mogoșoaia.

În ciuda greutăților și obstacolelor întâmpinate în timpul Primului Război Mondial și al ocupației germane, ea a continuat lucrările de renovare începute și a reușit să își aducă contribuția la „readucerea la viață” a palatului.

Sub regimul comunist, palatul a fost naționalizat și a suferit noi transformări, de data aceasta fiind transformat într-un muzeu de artă brâncovenească.

Cu toate acestea, moștenitorii Marthei Bibescu au continuat să lupte pentru drepturile lor pentru palatul, iar în prezent, palatul este un obiectiv turistic și cultural foarte important.

Construcția palatului Mogoșoaia

Palatul propriu-zis reprezintă nucleul complexului de la Mogoșoaia. Construit de către voievodul Constantin Brâncoveanu, palatul se remarcă prin arhitectura sa distinctă.

La primul etaj se găsesc apartamentele familiei princiare, prin care poți ajunge direct din curte printr-o scară exterioară ce duce la un balcon elegant.

La parte se găsesc încăperile destinate servitorilor, iar la subsol se află o pivniță cu un tavan impresionant, format din patru domuri. Fațada palatului, orientată spre lac, are o logie de inspirație venețiană, cu trei arcade.

Cuhnia brâncovenească și turnul porții reprezintă alte două elemente importante ale complexului. Cuhnia, situată în curtea palatului, este dotată cu patru turnuri de aerisire și a fost restaurată cu grijă de către Marta Bibescu în perioada 1922-1930.

Turnul porții, care păzește intrarea în curte, este accesibil printr-o scară exterioară.

Printre alte elemente remarcabile se numără și serele, construite după 1890 de arhitecți zi și recent restaurate.

Aceste sere găzduiesc acum o varietate de flori și servesc drept atelier de educație plastică pentru copii.

De asemenea, ghețăria, care stoca gheața tăiată din lacul Mogoșoaia în timpul verii, și biserica „Sfântul Gheorghe”, ctitorită de Constantin Brâncoveanu în 1688, completează tot acest peisaj deosebit.

Domeniul Mogoșoaia – cum ajungi aici 

Domeniul Mogoșoaia este locul în care o mulțime de bucureșteni vin pentr a se relaxa, pentru plimbări, picnicuri sau fotografii.

Este alegerea ideală pentru un weekend departe de agitația orașului. Poți ajunge aici foarte ușor cu mașina personală din Piața Victoriei către Casa Presei Libere, Bd. Poligrafiei, Parcul Bazilescu până la Primăria Mogoșoaia.

Cu metroul poți ajunge ușor până la stația Pac Bazilescu și de acolo să iei 460, care te lasă în fața complexului.

O altă variantă este să iei autobuzul 331 de la Piața Română până la capătul de linie Dămăroaia, apoi linia 460.

Parcul de aici este impresionant și poți să te plimbi cu bicicleta, să îți aduci o pătură pentru a sta la iarbă verde, să mergi în zona destinată picnicului sau grătarelor ori pur și simplu să te plimb și să iri tot peisajul din jur.

Ce poți face în parcul Mogoșoaia

Complexul de la Mogoșoaia nu înseamnă doar celebrul Palat cu același nume, ci o întreagă zonă istorică încărcată de farmec și povești. Palatul Mogoșoaia poartă numele soției boierului Mogoș, proprietarul inițial al terenului pe care a fost ridicată construcția.

În cadrul complexului pot fi descoperite mai multe clădiri cu valoare arhitecturală și istorică:

• Casa de oaspeți, construită de Nicolae Bibescu pe locul unui fost conac din secolul al XVII-lea.
• Cuhnia brâncovenească, bucătăria domnească ce datează din perioada 1681–1702, un exemplu autentic de arhitectură utilitară brâncovenească.
• Ghețaria, situată lângă palat, era folosită pentru depozitarea blocurilor de gheață scoase iarna din Lacul Mogoșoaia. Astăzi, clădirea găzduiește expoziții temporare.
• Turnul Porții, aflat la intrarea în palat și construit în anul 1702, oferă o panoramă spectaculoasă asupra întregului domeniu – merită urcat pentru o priveliște de neuitat.
• Biserica „Sfântul Gheorghe”, situată chiar în fața palatului, a fost ridicată în 1688, iar picturile murale interioare au fost adăugate ulterior, în anul 1705.

Între 1912 și 1945, complexul a aparținut familiei Bibescu și a devenit reședința elegantei principese Martha Bibescu. În apropiere se află și Cavoul familiei Bibescu, ce poate fi vizitat.

Pe lângă bogăția culturală, domeniul oferă numeroase oportunități de relaxare: plimbări pe malul lacului, picnicuri în aer liber și chiar activități recreative precum schi nautic.