Peștera Polovragi. Cum ajungi, ce poți vedea înăuntru și legende legate de acest loc

Se află în Munții Parâng, pe malul stâng al Oltețului, la o înălțime de 670 de metri și la 20 de metri înălțime față de talvegul râului. Peștera se află în comuna Polovragi, între Horezu și Baia de Fier, județul Gorj. Află totul despre această atracție naturală, de la cum ajungi până la cele mai interesante lucruri de văzut înăuntru.

Peștera Polovragi - unde se află și cum ajungi

Peștera Polovragi, cunoscută și sub numele de „Peștera lui Zamolxe”, se află în județul Gorj, în apropierea localității Polovragi. Drumul spre peșteră pornește de la Mănăstirea Polovragi pe un drum care trece prin Pădurea Polovragi, care este arie protejată de interes național. Drumul urcă treptat, iar la ieșirea din pădure, intri într-o zonă montană mai abruptă, cu Cheile Oltețului la orizont, iar pe drum vei întâlni semne care te vor ghida spre peșteră.

Peștera Polovragi este legată de tradițiile și istoria geto-dacilor, fiind asociată cu figura legendară a lui Zamolxe, considerat a fi zeul suprem din panteonul geto-dacic. Se spune că Zamolxe ar fi trăit în această peșteră, iar o piatră în formă de tron poartă denumirea de scaunul lui Zamolxe și este marcată și delimitată de restul reliefului peșterii. În plus, peștera Polovragi este vestită pentru „energiile sale pozitive”.

Tot în peșteră se află și „Cuptorul Dacic”, un loc cu o formă similară cu cea a cuptoarelor folosite de daci în perioada respectivă. Peștera este împărțită pe segmente de 200-300 mie metri și prezintă elemente istorice. Pe lângă Cuptorul Dacic și scaunul lui Zamolxe, turiștii pot vedea Camera Albă, Culoarul Stâlpilor, Culoarul Sufocant sau Tavanul Însângerat, conform pesterapolovragi.ro.

Tot aici, turiștii pot observa o colonie de aproximativ 300 de lilieci din Ordinul Microchiroptera, denumiți „potcoavă” datorită formei lor caracteristice.

De asemenea, cei care ajung aici trebuie să știe că din tavanul peșterii se preling picături de apă. Legenda spune că acestea ar fi lacrimile lui Zamolxe și aceste picături ar reprezenta jertfele și sacrificiile făcute în lupta pentru apărarea pământurilor strămoșești.

Pe măsură ce vizitatotorii înaintează, se pot observa o diversitate de forme geologice, de la stalagmite și stalactite la dome și acumulări relativ rare de apă.

Program și tarife de vizitare

Prețul unui bilet este: Adulți - 20 lei
Copii și elevi (până în 18 ani) - 10 lei

Peștera Polovragi se poate vizita de luni până duminică în intervalul orar 9:00 - 17:00.

Adresa este: Peștera Polovragi, Polovragi, Gorj, 217365, Romania.

Istoricul peșterii Polovragi

Peștera Polovragi are o istorie fascinantă care se întinde pe milioane de ani. Se spune că aceasta ascunde, în adâncurile sale un adevărat tezaur de povești și legende, dar și formațiuni geologice de excepție. I se mai spune peștera lui Zamolxe pentru că este strâns legată de zeul dacilor. Legenda spune că aici ar fi trăit liderul spiritual al geto-dacilor.

Totodată, se spune că denumirea peșterii provine de la planta „polovragă”, pe care vracii o prelucrau în peșteră. Este posibil ca denumirea localității, a peșterii și a mănăstirii să fie de origine dacică și să cuprindă o criptogramă nedescifrată despre vreo concepție a strămoșilor noștri.

Felicia Bântea, ghidul peșterii, este de părere că numele ar putea avea rădăcini mai profunde, legate de vechile tradiții și spiritualitate a locului.

Alexandru Vlahuță, în „România Pitorească” din 1901, confirmă că numele peșterii ar putea avea rădăcini dacice legate de credințele religioase sau practicile medicale ale strămoșilor noștri. El descrie cum Zamolxe îndemna dacii să lupte pentru apărarea pământului strămoșesc, iar „stropii ce se preling și picură și azi din tavanul peșterii sunt lacrimile lui”, care plâng soarta poporului dac cucerit de romani.

Cu toate acestea, explicația picăturilor de apă care se scurg din tavan este alta: peștera este caldă și umedă, având o temperatură constantă de 9 grade și o umiditate de 90%. Picăturile care „plâng” sunt rezultatul infiltrațiilor de apă, bogată în carbonat de calciu, bioxid de siliciu, oxid de fier și alte substanțe, în funcție de straturile prin care trece. Apa „spală” aceste straturi și le aduce înapoi în peșteră, schimbându-și culoarea pe măsură ce curge din aval către amonte, iar anumite zone au primit denumiri precum Bolta însângerată, Camera Albă și Sala Divină.

Galeria vizitabilă are 800 de metri, iar primul sector de aproximativ 400 de metri a fost de-a lungul timpului un refugiu al localnicilor, printre care: daci, vraci, călugări, fiecare având marcat cel puțin câte un simbol distinct. De exemplu, scaunul lui Zalmoxe este asociat cu cetatea dacică „Cetățuia”, iar cuptoarele pentru arderea polvragăi cu rădăcina plantei dispărute, dar rămasă împietrită în tavanul peșterii. Locul ascezei călugărilor (1505-1968) este marcat de o pictură făcută de un călugăr, în tehnica negru de fum care reprezintă simbolul morții. Simbolurile încheie cu Izvorul Speranțelor, o fântână care nu seacă niciodată, din spatele căruia privește Maica Domnului cu Pruncul în brațe.

Al doilea sector, Sectorul Ogivelor, aflat între Culoarul Stâlpilor și Culoarul Sufocant, peștera prezintă danteluri din țurțuri stalactitici, coloane intermediare, domuri, pâlcuri de stalagmite, bazine adânci, ocru de peșteră sau scurgeri parietale argiloase.

Pe lângă legendele și elementele fascinante ale peșterii, turiștii pot observa și colonia de lilieci care locuiește aici.

Știai că? Liliecii vânează țânțari fără a-și folosi vederea, orientându-se prin ultrasunete emise de laringe, asemănător unui fluier. Aceste sunete, cu frecvențe între 30.000 și 150.000 Hz, sunt imperceptibile pentru oameni.

Performanțele liliacului potcoavă, în plin sezon de vânătoare, pot fi irate în perioada iulie-septembrie la Peștera Polovragi.