Cancelariile europene sunt în alertă după victoria lui Trump. Președintele a promis că va pune capăt războiului din Ucraina
Un nou mandat Trump a pus în alertă cancelariile europene. Reuniți la Budapesta, liderii de pe bâtrânul continent au căzut de acord că Europa trebuie să-și găsească propria voce în materie de apărare.
Trebuie să fim măcar „omnivori” într-o lume de „carnivori”, a declarat cu subînțeles Emmanuel Macron. O îngrijorare apăsătoare domnește și la Kiev, în contextul în care Trump a anunțat că va obține pacea în 24 de ore, fără a oferi detalii despre cum va face asta.
Viitorul vicepreședinte american a explicat încă din campanie ce a vrut să spună Donald Trump atunci când a anunțat că va pune capăt rapid războiului din Ucraina.
Alegeri 2025
12:38
Cât a costat campania pentru al doilea tur al prezidențialelor. Cheltuielile făcute de Nicușor Dan și de George Simion
11:08
Oficialii trimiși de Trump, impresionați de alegerile din România: „Un model de transparență, securitate și dedicare civică”
07:05
Oficial: CCR a respins cererea lui George Simion, privind anularea alegerilor prezidențiale. Liderul AUR: ”Lovitură de stat”
13:13
Reacția STS la acuzațiile de fraudă la Alegerile Prezidențiale. Mecanismul de procesare al votului, explicat punct cu punct
JD Vance, vicepreședinte-ales: „Actualele linii de demarcație dintre Ucraina și Rusia vor deveni zone demilitarizate puternic fortificate pentru ca rușii să nu invadeze încă o dată. Rusia primește garanții de neutralitate din partea Ucrainei, care se va angaja că nu va adera la NATO și alte alianțe occidentale. Iar Germania și altele țări vor trebui să finanțeze parțial reconstrucția Ucrainei.”
Potrivit publicației Wall Street Journal, planul ar fi suferit o modificare, în sensul că Ucrainei nu i se vă închide pe vecie ușa NATO, ci doar pentru 20 de ani. America ar continua să le funizeze ucrainenilor arme că să descurajeze un viitor atac rusesc. Linia frontului s-ar bloca în stadiul actual și ambele părți ar fi de acord cu o zonă demilitarizată de 1.300 de kilometri. Dar Statele Unite nu vor participa, nici financiar și nici cu efective, la eforturile de menținere a păcii.
Nu toți comentatorii împărtășesc totuși ideea că Trump îi va oferi Ucraina pe tavă lui Putin.
Sam Greene, expert, Centrul pentru Analiza Politicii Europene: „Lui Trump îi place să încheie afaceri, însă trebuie să câștige și el ceva în final. Și pentru mine nu e clar ce îi poate oferi Putin (lui Trump). Nu mi-e clar dacă Trump este pregătit să-și asume pierderea de capital politic la Washington și în Congres în cazul în care va preda Ucraina rușilor.”
La rândul lor, de voie, de nevoie, ucrainenii speră că situația nu este chiar pierdută. Zelenski l-a sunat miercuri seară pe Trump ca să-l felicite pentru noul mandat.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Anul acesta, am vorbit cu președintele Trump la telefon, în iulie, și ne-am întâlnit față în față în septembrie. În ambele ocazii am purtat discuții bune.”
Oleksandr Kraiev, analist: „Trump presupune riscuri, dar asta nu înseamnă neapărat ceva negativ. Doar că e imprevizibil. Și va presupune mai multă muncă de convingere și va necesita mai multe explicații.”
Europenii nu-și fac iluzii cu privire la viitoarea relație cu un președinte american care s-a declarat dispus să dea pe mâna rușilor țările care nu contribuie cât trebuie la bugetul NATO.
Emmanuel Macron, președintele Franței: „Lumea e formată din ierbivore și carnivore. Dacă decidem să rămânem ierbivore, carnivorele vor înginge. Iar noi le vom cădea victimă. Cred că ar fi bine să decidem să fim măcar omnivori. Trump a fost ales de poporul american și va apăra interesele poporului american. Întrebarea e: noi suntem pregătiți să apărăm interesele europenilor?”
Leslie Vinjamuri, analist: „Europenii sunt foarte îngrijorați, extraordinar de îngrijorați. Situația din Ucraina va transmite dacă America mai este dispusă să sprijine Europa într-o manieră concretă și semnificativă când suveranitatea sau teritoriul unui stat european va fi încălcat.
23 din cele 32 de membre NATO alocă cel puțin 2 la sută din PIB pentru apărare, față de trei, înainte de primul mandat al lui Trump.
Boris Pistorius, ministrul german al Apărării: „Războiul pe care Putin îl poartă în Ucraina pentru al treilea an ne-a transmis clar că nu ne permitem să avem puncte vulnerabile în capacitatea noastra de a ne apăra în Europa. Și de aceea aș dori să subliniez că, pe termen lung, valoarea de 2 la sută trebuie să fie nivelul minin de contribuție.”
Ben Hodges, fost comandant al forțelor militare SUA în Europa: „Mi-e teamă că Trump nu va prețui alianțele americane pe care președinții americani le-au respectat, prin tradiție. Mai ales dacă domnul Trump va aborda politica externă ca pe o afacere, cum el și colaboratorii lui au dat de înțeles, și nu va ține cont de părerile aliaților.”
Nu în ultimul rând, când a devenit clar că Donald Trump este viitorul președinte american, Kremlinul a anunțat că relațiile dintre Statele Unite și Rusia nu se pot strica mai rău decât sunt acum.
